Gata cu domnia, din această săptămână căldura e pe bani! Termoficare a pornit vinerea trecută livrarea agentului termic pentru încălzire în Oradea şi Sânmartin. 

"Iarna asta nu ne aşteptăm la întreruperi în furnizarea energiei termice care să afecteze zone importante din oraş. Majoritatea magistralelor cu probleme au fost modernizate, iar eventualele avarii de pe reţelele secundare pot afecta doar câteva blocuri", spune viceprimarul Mircea Mălan. Dar iarna e anotimpul surprizelor.

Căldura pe bani 

Termoficare nu a mai aşteptat împlinirea celor trei nopţi sub 10 grade Celsius prevăzute de lege. Cum temperaturile nocturne se anunţau în scădere, a băgat gaz pe foc încă de la jumătatea săptămânii trecute. "Imobilele din zonele rezidenţiale noi, cartierul Prima din Nufărul sau West Residence din zona Universităţii, deservite de module termice, au putut porni încălzirea încă de joi, iar blocurile din Oradea şi Sânmartin vineri", spune directorul comercial Dan Creţu (foto).

Sâmbătă dimineaţă, 143 din cele 147 puncte termice funcţionau. PT 875 era oprit pentru reabilitarea unui cămin la intersecţia străzilor Leonardo Da Vinci cu Romer Floris, iar la punctele termice 136 (zona Fagului), 708 (Ady Endre) şi 119 (Spartacus) se înlocuiau reţelele secundare. "La începutul săptămânii vor fi în funcţiune", promite Creţu.

Desigur, există şi asociaţii unde orădenii au refuzat încălzirea, ca să facă economie. Şansele ca vremea să se încălzească sunt însă minime. În 2018 sezonul de încălzire a început pe 2 octombrie, în 2017 pe 9 octombrie, iar în 2016 pe 7 octombrie. Deci frigul oricum vine...

"Nu vor fi avarii mari" 

Conducerea municipalităţii promite o iarnă blândă din punct de vedere al confortului termic. "Nu cred că ne vom mai confrunta cu avarii de amploare", afirmă viceprimarul Mircea Mălan (foto), responsabil cu termoficarea oraşului.

În ultimii 6 ani, municipalitatea a investit 120 milioane euro în construirea noului CET pe gaz şi înlocuirea a peste 41 kilometri din cei 86,2 kilometri de magistrale care leagă centrala de oraş. În plus, Termoficare a înlocuit vara aceasta reţelele secundare de la punctele termice 119, 136 şi 875, a modernizat 6 puncte termice şi a făcut echilibrarea hidraulică a tuturor instalaţiilor. 

Teoretic, blocurile vor fi alimentate cu energie termică pe măsura necesităţilor, fapt pentru care imobilele de la capăt de reţea vor beneficia de acelaşi confort ca şi cele de lângă punctul termic. Dacă nu se confruntă cu alte probleme...

Puneţi-i la plată!

Directorul Dan Creţu, care s-a întâlnit în ultimele săptămâni cu peste 150 de reprezentanţi ai asociaţiilor de proprietari din Nufărul şi Rogerius, estimează că în oraş există cam 300 de apartamente debranşate parţial sau total de la reţea. Orădeni plecaţi la muncă în străinătate sau cu probleme financiare au renunţat la calorifere ca să facă economie. 

"Cum instalaţia de încălzire a unui bloc a fost proiectată ca un tot unitar, debranşarea unor radiatoare afectează confortul termic al tuturor apartamentelor învecinate", spune Creţu. Vecinii se confruntă cu condensul, scăderea temperaturii ambientale, creşterea consumului de energie termică şi, implicit, facturi mai mari. 

Problema are o soluţie. Cam nesimţită, dar eficientă. "Acolo unde demontarea radiatoarelor s-a făcut fără acordul vecinilor direct afectaţi, fără acordul asociaţiei dat printr-o hotărâre de adunare generală, fără proiectul tehnic avizat de furnizorul de energie termică şi fără înştiinţarea Termoficare cu 30 de zile înainte, debranşarea este ilegală. Conform Legii 230/2007, asociaţia îi poate factura proprietarului încălzirea ca şi cum apartamentul ar avea în funcţiune caloriferele prevăzute în proiect", susţine Creţu.

Val de rebranşări

Directorul se bazează pe experienţa Asociaţiei Ialomiţei 7. În 2003, proprietara unui apartament cu trei camere şi-a debranşat, cu acceptul CET, caloriferul din camera mare. În 2017, când şi-au înfiinţat asociaţie la nivel de scară de bloc, ca să se gestioneze mai bine, vecinii care s-au trezit cu condens şi frig în casă i-au cerut femeii să se rebranşeze, dar aceasta a refuzat.

"Dacă am văzut că nu se poate altfel, asociaţia a facturat încălzirea ca şi cum apartamentul ar avea calorifer şi în camera mare. Nu a plătit, am dat-o în judecată pentru debitele acumulate şi instanţa ne-a dat dreptate", povesteşte preşedintele asociaţiei, Florian Butcă.

Chiar dacă asociaţia a câştigat procesul pentru că pârâta nu a contestat calculul contribuţiei în termenul legal de 10 zile de la afişarea listelor de plată, şi nu pe fond, dacă era sau nu just să i se factureze şi căldura pentru caloriferul debranşat, precedentul a fost invocat de mai multe asociaţii în raport cu membrii proprii. Şi a dat, pare-se, rezultate. "În premieră, avem un val de rebranşări. În ultimele două săptămâni am primit 20 de cereri de reconectare la reţea", spune Creţu. Dacă tot sunt puşi la plată, oamenii vor ca măcar să fie cald...

Viscolul din buzunare

Adevărul e că nimeni nu s-a debranşat de plăcere. După investiţii de 120 milioane euro într-un CET şi reţele noi, la unul dintre cele mai mici preţuri de producţie a gigacaloriei din ţară, de 328 lei, orădenii plătesc una din cele mai scumpe încălziri. Spre deosebire de Bucureşti, unde subvenţia pe gigacalorie este de 235 lei, iar populaţia achită doar 163 lei, în Oradea subvenţia este de 49,63 lei, iar localnicii plătesc 276 lei. 

Venirea iernii îngheaţă toate proiectele financiare ale populaţiei. În ianuarie, facturile pentru întreţinerea unei garsoniere au ajuns la un nivel record de 400 lei, pentru un apartament cu două camere la 600 lei, iar pentru unul cu trei la aproape 1.000 lei.

Pentru a evita aceste vârfuri de plată, Termoficare le propune asociaţiilor implementarea unui tarif "binom", conform căruia consumatorul plăteşte doar 60% din factură începând din noiembrie, iar diferenţa de 40% începând din mai. Fără succes, însă...

Nu, mulţumesc! 

Din aproape 900 de asociaţii, mai puţin de 200 au optat pentru acest tarif. "În fiecare adunare generală întreb dacă trecem la acest sistem şi de fiecare dată răspunsul e «nu!»", povesteşte Petru Pipiş (foto), preşedintele asociaţiei Carpo 2. "Oamenii vor ca măcar peste vară să poată răsufla mai uşuraţi".

"Orădeanul e obişnuit că plătească iarna mai mult şi vara mai puţin. Aşa, mai adună vara bani pentru reparaţii, simte că mai poate face ceva", explică Cristian Ile, administratorul a 12 asociaţii de proprietari. Iar Ioan Horvath, preşedintele asociaţiei Şelimbărului 1, consideră că sistemul plăţii liniare e chiar în dezavantajul orădeanului: "Dacă nu şi-a plătit toată factura peste iarnă, vara omul nu mai ştie cât datorează, pot apărea erori de facturare sau tendinţe de chivernisire din partea unora şi numai se lasă cu scandal".

Având în vedere cu câtă groază intră orădenii în fiecare iarnă, măcar aşa le rămâne speranţa că din primăvară le va fi mai bine. An după an...

AMENZI CU REPETIŢIE
Vechiul cazan trebuie închis

Teoretic, iarna aceasta este ultima în care Termoficare Oradea va mai funcţiona folosind cazanul pe gaz vechi şi poluant preluat din fostul CET. Garda de Mediu a aplicat anul trecut firmei o amendă de 30.000 lei pentru păstrarea cazanului în funcţiune şi a dispus închiderea lui, iar anul acesta încă două amenzi de câte 40.000 lei, pentru utilizarea în continuare a echipamentului neautorizat şi depăşirea noxelor.

Termoficare a contestat sancţiunile în instanţă, invocând că instalaţia este prinsă în Planul Naţional de Tranziţie asumat de România în faţa Comisiei Europene şi ar beneficia de o derogare până în anul 2020. "Pentru amenda din 2018, unde Termoficare a plătit jumătate din sumă în termenul legal, instanţa a menţinut amenda de 15.000 lei, dar a ridicat interdicţia de a funcţiona. Pentru celelalte două sancţiuni încă ne judecăm", spune viceprimarul Mircea Mălan.

Angajaţii municipalităţii lucrează în prezent la caietul de sarcini pentru achiziţionarea unui grup energetic nou, care să înlocuiască instalaţia din 1967. Cum investiţia totală se ridică la 18 milioane euro, Primăria caută finanţare din fonduri europene sau de la bugetul central.