Încăperea aduce mai mult a internet center decât a dispecerat. Trei ingineri supraveghează cinci monitoare. O pungă cu cipsuri, un registru şi un telefon sunt toate uneltele muncii. Doar salopetele vişinii trădează atmosfera de lucru.
"Tot ce avem voie să facem e să supraveghem funcţionarea centralei în parametrii proiectaţi. La orice problemă a acestora turbina se decuplează automat şi intervine firma de mentenanţă", spune directorul Termoficare, Stănel Necula.
O scumpete de centrală
Mega-investiţie de 55 milioane euro, noul CET pe gaz al Oradiei e cel mai modern din România. Construit în jurul unei turbine concepute şi fabricate de americanii de la General Electric pentru 18,8 milioane euro, sistemul a intrat în operare comercială pe 7 octombrie, la deschiderea sezonului de încălzire. "Turbina produce în principal curent electric şi doar secundar energie termică pentru apa caldă şi încălzirea oraşului", spune Stănel Necula (foto), directorul societăţii Termoficare, care gestionează noua centrală.
Cu o capacitate de producţie de 47 MW electric şi 51 MW termic, turbina poate asigura singură alimentarea integrală cu apă caldă a oraşului pe timp de vară, respectiv circa 20% din necesarul de apă caldă şi căldură din vreme de iarnă. Diferenţa este asigurată de celelalte componente ale sistemului.
În 9 minute...
Vara, turbina funcţionează doar ziua, când curentul e plătit mai bine, fiind oprită noaptea, pentru reducerea costurilor. Apa folosită ziua la răcirea instalaţiilor e stocată într-un cazan recuperator la o temperatură de 130 grade Celsius şi livrată orădenilor după oprirea turbinei. Extrem de rapidă, spre deosebire de cazanele vechiului CET, care pornesc în două zile, ea atinge parametrii de funcţionare în doar 9 minute.
Iarna, în schimb, turbina funcţionează non-stop, iar diferenţa de producţie până la volumul necesar oraşului, de 250 MW termic, e asigurată de echipamente auxiliare. "Întâi intră în funcţiune cazanul şi turbina pe gaz preluate din vechiul CET care, pe lângă cei 50 MW termic, produc şi energie electrică. Apoi este pornit primul cazan de apă fierbinte, cu o capacitate de 116 MW, iar în caz de iarnă grea, cu temperaturi sub -12 grade, porneşte şi al doilea CAF", explică Necula.
Concepută modular, noua centrală asigură nevoile de termoficare indiferent de avarii. "Orice se întâmplă, oraşul nu rămâne fără căldură. CAF-urile au propriile arzătoare şi pot funcţiona inclusiv pe combustibil lichid", spune directorul.
Fum, fulgere, puf...
De altfel, noua turbină s-a oprit anul acesta de cel puţin patru ori, fără ca acest lucru să se simtă. Complet computerizate, instalaţiile sesizează orice încălcare a parametrilor presetaţi de fabricant, de la presiunea aerului ori calitatea combustibilului la numărul de rotaţii pe minut, astfel că se opreşte automat pentru a izola "defecţiunea". De altfel, acesta a şi fost motivul pentru care General Electric a amânat testarea instalaţiei până în primăvară, după ce vechiul CET pe cărbune a fost închis şi nu mai exista riscul să-l "sufoce" cu pulberi pe cel nou.
Asta nu înseamnă că nu s-a mai oprit şi după darea în funcţiune. Prima dată, agregatul s-a decuplat în timpul probei de funcţionare neîntreruptă de 72 de ore din luna mai, după activarea unor sisteme de protecţie care au semnalat eronat o posibilă avarie, testele fiind reluate după resetarea sistemului. A doua oară, noul CET s-a blocat la sfârşitul lunii iunie, când puful plopilor a îmbâcsit filtrele de aer, iar a treia oară după o furtună, preventiv, pentru a evita un accident.
Blocaje în lanţ
Nefolosită până în toamnă, când Termoficare şi-a obţinut licenţa de producător de electricitate, turbina a intrat în exploatare comercială pe 7 octombrie, odată cu începerea sezonului de încălzire. După câteva zile de funcţionare, însă, s-a oprit automat, la prima variaţie a tensiunii din sistemul electric naţional.
Instalaţia a fost repornită după ore de verificări şi a lucrat continuu până săptămâna trecută când, în noaptea de marţi spre miercuri, s-a decuplat din nou. Sâmbătă, un reprezentant al General Electric venit cu avionul din Olanda încă lucra la remedierea defecţiunii. "Instalaţia a raportat o depăşire a parametrilor de presiune din zona filtrelor de aer şi s-a decuplat automat. Deşi a fost vorba de un semnal fals, reprezentantul firmei de mentenanţă face verificări înaintea repornirii turbinei", a explicat Necula.
Nu pune mâna!
În iulie, Termoficare a încheiat cu filiala din România a General Electric Internaţional un contract de mentenanţă cu o valoare record, de 32,3 milioane euro, pentru următorii 20 de ani. Între altele, firma şi-a asumat mai multe cicluri de reparaţii capitale ale instalaţiei şi o disponibilitate de funcţionare de 96%. Asta înseamnă că turbina va fi oprită, programat sau neprogramat, cel mult 14,6 zile pe an, iar firma are la dispoziţie 2 ore pentru a înlătura avariile online sau 36 de ore pentru a aduce la Oradea specialişti din Bucureşti, Rotterdam (Olanda) sau Moscova (Rusia) pentru intervenţii mai sofisticate, cum s-a întâmplat săptămâna trecută.
"Noi doar urmărim parametrii de funcţionare. Abaterile sunt notate cu roşu în partea de jos a monitorului. Când se ajunge la o avarie, turbina se decuplează automat, şi noi ştim că trebuie să pornim CAF-ul", explică dispecerul de serviciu, Ferenc Klein (foto), unul din cei 75 de angajaţi care deservesc CET-ul nou. Deocamdată, inginerul transmite firmei de mentenanţă parametrii centralei prin e-mail, dar de săptămâna viitoare sistemul va fi monitorizat online din Altanta (SUA).
Angajaţii Termoficare au interdicţie totală să umble la instalaţii. "Facem doar verificări de suprafaţă: dacă apar pete de ulei, dacă se simt vibraţii sau dacă se aud zgomote dubioase şi atât", spune dispecerul. De altfel, nici dacă ar vrea, tot nu ar putea interveni! Pentru protejarea secretului tehnologic, accesul la turbină este interzis, iar programul informatic care comandă agregatul e parolat.
Contra-cronometru
La sfârşitul săptămânii trecute reprezentantul GE venit de la Rotterdam identificase deja senzorul care a dat semnalul fals, resetase sistemul şi se pregătea să repornească turbina. Astfel, primele 4 zile din cele 15 în care utilajul poate sta oprit într-un an au fost deja epuizate. "Firma de mentenanţă are tot interesul să se încadreze în cele 15 zile, pentru că altfel plăteşte penalităţi usturătoare", spune directorul Necula.
În fiecare zi de oprire a turbinei, Termoficare pierde încasări de 400.000 lei din vânzarea de energie electrică şi bonusul de cogenerare acordat de stat pentru producerea electricităţii în regim de înaltă eficienţă. Societatea s-a înscris pe bursa PZU (n.r. - Piaţa pentru Ziua Următoare) cu o cantitate de 1.000 MW electric livraţi în 24 de ore. Preţul fluctuează de la o zi la alta, dar media e de 180 lei/MW. "Dacă livrăm mai puţin sau mai mult decât cantitatea convenită suntem penalizaţi", arată Necula. Cu fiecare oră în care turbina e oprită Termoficare pierde bani, iar lipsa lor e pagubă pentru buzunarul oraşului...
"Turbina este superprotejată. Vom cere firmei de mentenanţă să stabilească o zonă de toleranţă pentru a nu mai declanşa protecţiile la cea mai mică variaţie a parametrilor presetaţi"
Stănel Necula
AJUTOR DE LA STAT
Bani pentru gaz
În ciuda veniturilor consistente obţinute din vânzarea de energie electrică, Termoficare are nevoie urgentă de o infuzie de capital. Nu neapărat pentru că gazul e mai scump decât cărbunele, cât mai ales fiindcă trebuie plătit cu o lună în avans, în timp ce combustibilul solid putea fi achitat şi la trei luni după livrare. "Obligaţia de a achita gazul în avans, în condiţiile în care bonusul de cogenerare se plăteşte abia la sfârşitul lunii următoare livrării în sistemul naţional de electricitate, iar agentul termic furnizat populaţiei se încasează după trei luni, ne generează un deficit de cash", spune Stănel Necula.
Consiliul Local a aprobat pe 20 octombrie iniţierea unei Hotărâri de Guvern privind alocarea din fondul de rezervă bugetară a sumei de 30 milioane lei pentru achiziţia de gaz, alocarea putând fi făcută cu titlul de împrumut sau sub formă de ajutor acordat societăţii. În cadrul aceleiaşi şedinţe, aleşii orădenilor au aprobat şi majorarea preţului gigacaloriei cu 2,55 lei (adică 0,8%), de la 294,76 lei la 297,31 lei, începând din 1 noiembrie. Scumpirea nu va afecta populaţia, cel puţin deocamdată, deoarece Consiliul Local va majora proporţional şi subvenţia acordată pe gigacalorie, care va creşte la 57,31 lei.