Înfiinţată la începutul secolului XX, naţionalizată în 1948 şi lăsată de izbelişte după 1990, fabrica de cherestea Ioaniş va intra în reparaţii capitale.

Investiţia depăşeşte 14 milioane euro, sumă din care se va moderniza şi retehnologiza fabrica, iar o parte din bani provin din fonduri europene şi guvernamentale. Dezvoltatorul este o societate necunoscută, Muntex Com, în spatele căreia, însă, după cum a descoperit BIHOREANUL, se află ca asociaţi majoritari soţii Viorel şi Doina Micula, co-fondatori - alături de Ioan Micula - ai faimosului grup de firme TGIE.

Proiectul altora...

Bălării, mizerie cât cuprinde, clădiri părăsite şi doborâte de vreme. Aşa arată fabrica de cherestea din Ioaniş (fosta IFET). Până în anii '90, peste 1.000 de localnici din Ţara Beiuşului se ocupau aici de prelucrarea primară a lemnului, confecţionarea de lădiţe, paleţi şi cherestea. După Revoluţie, fabrica a trecut prin mai multe privatizări nereuşite şi, în final, din cauza datoriilor acumulate, patrimoniul - constând în hale de producţie şi un teren de peste 6 hectare - a ajuns pe mâna unui lichidator judiciar.

Aşa l-au cumpărat, cu 200.000 euro, doi oameni de afaceri din zonă, Daniel Derecichei şi Nistor Muntean, ambii profilaţi pe exploatare forestieră şi comerţ cu material lemnos. Cei doi s-au asociat pentru a redeschide fabrica şi, în numele firmei patronate de Derecichei, Robinia SRL, au depus la Ministerul Agriculturii un proiect pentru renovarea, modernizarea şi retehnologizarea fabricii, obţinând în decembrie 2008 fonduri structurale în valoare de 4 milioane lei prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

... pe banii lui Micula

Suma - care reprezintă 50% din valoarea estimată a investiţiei - putea fi accesată doar dacă cei doi afacerişti puteau pune la bătaie un aport propriu în sumă egală cu sprijinul nerambursabil.

Banii urmau să fie obţinuţi din credit bancar, dar pentru că împrumutul nu a fost aprobat, ca să nu piardă finanţarea, Muntean l-a atras în proiect pe Viorel Micula, căruia - în contul celorlalte 4 milioane de lei necesare - Derecichei i-a vândut întreaga "parte" a sa din fabrică, în timp ce Muntean i-a cedat 77% din firma proprie, Muntex Com SRL. Cesiunea s-a făcut către o firmă paravan - SC Central Business Consulting SRL - având ca asociaţi alte două firme controlate de celebrul milionar şi de soţia acestuia, Doina Micula.

Schimbarea de macaz decisă de Viorel Micula este explicabilă, în parte, prin problemele serioase cu care grupul de firme TGIE se confruntă din cauza recesiunii. Căci, în timp ce fraţii se află printre cei mai bogaţi 20 de oameni din România, firmele lor au ajuns pe butuci.

Pe lista marilor datornici până la 30 iunie 2012, publicată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, grupul TGIE apare pe locul 5, cu datorii de 198,83 milioane lei (din care 128,46 milioane reprezintă TVA neachitat, 3,72 milioane impozite neplătite pe salarii şi 55,38 milioane dobânzi şi penalităţi de întârziere. Mai mult, ANAF a şi început procedura de executare silită împotriva European Food, una din cele mai importante componente ale grupului de firme.

Top secret

Deşi nou intrat în afacerile cu lemne, Viorel Micula a făcut-o în stil mare. După cum a aflat BIHOREANUL, pe lângă cele 8 milioane de lei (aproximativ 2 milioane euro), anul trecut au mai fost atrase încă 6 milioane euro pentru dezvoltarea fabricii, prin acelaşi Program Naţional de Dezvoltare Rurală, suma reprezentând 50% din totalul de 12 milioane euro destinat pentru "înfiinţare unitate de prelucrare primară a lemnului", respectiv "înfiinţare fabrică de procesare primară a masei lemnoase" în Ioaniş, proiecte depuse de alte două firme controlate din umbră tot de Viorel şi Doina Micula, şi anume West Zone Forest SRL şi Eurowest Forest SRL.

Una peste alta, totalul investiţiei preconizate la Ioaniş se apropie de 14 milioane euro, iar potrivit primarului comunei Finiş, de care aparţine şi satul, lucrările vor începe în curând, căci există înregistrate deja trei cereri pentru emiterea unor certificate de urbanism necesare organizării de şantier. "Judecând după proiecte, este o investiţie foarte mare, care va aduce locuri de muncă şi bani pentru comună", spune primarul Ioan Man.

Nistor Muntean şi Viorel Micula au evitat, însă, orice discuţie cu BIHOREANUL. În vreme ce Muntean s-a declarat "în concediu", Viorel Micula a lăsat telefonul unei 05 Ioan Micula.jpgconsiliere care, în final, a explicat "silenzio stampa" în care a intrat patronul său prin... procesele pe care le are cu statul român, care i-a anulat o serie de facilităţi fiscale pentru investiţiile făcute cu mulţi ani în urmă în zona defavorizată Rieni-Sudrigiu. "Domnul Viorel Micula nu doreşte să facă nicio declaraţie publică până la finalizarea proceselor", a explicat Delia Popa.

De cealaltă parte, geamănul Ioan Micula (foto) nu crede în reuşita afacerii. "Dumneavoastră aţi văzut ce e acolo? Nu e nimic. E un c....t!", a comentat ironic Micula, reacţie de înţeles având în vedere că cei doi fraţi se războiesc în peste 20 de procese pentru ca fiecăruia să-i fie recunoscută mai multă avere decât celuilalt. O ieşire care explică, însă, şi decizia lui Viorel Micula de a se asocia cu un străin, într-o afacere total diferită de cele derulate până acum împreună cu fratele său...


PROCES
Ameninţă cu plecarea

Deşi între ei nu se înţeleg, când este vorba să-şi protejeze firmele în faţa statului Ioan şi Viorel Micula sunt solidari ca doi siamezi. În 2006, cei doi au acţionat în judecată Statul Român la Centrul Internaţional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiţii de pe lângă Banca Mondială (ICSID), cerând despăgubiri pentru eliminarea unor facilităţi fiscale acordate grupului pentru investiţiile din zonele defavorizate, la jumătatea termenului de 10 ani stabilit iniţial prin lege. "Statul a schimbat regulile în timpul jocului, iar noi am pierdut foarte mult. Valoarea pierderilor se reflectă în suma cerută ca despăgubire'', explică Ioan Micula, care aşteaptă "dintr-un moment în altul" hotărârea organismului.

Asta pentru că, în funcţie de decizie, afacerile grupului vor continua în România ori vor fi mutate în alt stat, cel mai probabil în Republica Moldova. "Aşteptăm hotărârea ICSID, după care vom lua o decizie. Dacă ne forţează, vom găsi variante să mutăm afacerile", spune Micula, evitând să specifice unde anume.