Publicat în luna februarie şi aflat de atunci în dezbatere publică, Ghidul de construcţii propus de actuala conducere a Consiliului Judeţean pentru zonele montane ale Bihorului, cu obligaţia proprietarilor de a folosi materiale naturale, precum şi un stil adecvat, dar şi de a nu "înghesui" clădiri mari pe suprafeţe de teren mici, a fost adoptat luni cu opoziţia reprezentanţilor PSD.

Aceştia au cerut ca edificiile de tip cabană să poată fi construite şi pe terenuri mai mici, dar propunerea lor a picat la vot, neconvingându-i nici pe consilierii PNL, nici pe cei ai UDMR.

Ca în Europa

Aşa cum BIHOREANUL a mai scris, Ghidul de construire în zonele de turism şi agrement, precum şi în zonele de locuire cu potenţial turistic situate în zona montană a judeţului Bihor, ar urma să fie valabil în 36 de unităţi administrativ-teritoriale: Aleşd (de care ţine şi Pădurea Neagră), Nucet, Ştei, Vaşcău, Aştileu, Auşeu, Borod, Bratca, Bulz, Bunteşti, Căbeşti, Cărpinet, Câmpani, Copăcel, Criştioru de Jos, Curăţele, Dobreşti, Drăgăneşti, Finiş, Lazuri de Beiuş, Lugaşu de Jos, Lunca, Măgeşti, Pietroasa, Pomezeu, Remetea, Rieni, Roşia, Şinteu, Şoimi, Şuncuiuş, Tărcaia, Ţeţchea, Vadu Crişului şi Vârciorog.

Potrivit proiectului de hotărâre supus luni dezbaterii consilierilor judeţeni, prevederile Ghidului ar urma să se aplice în limitele stabilite de consiliile locale ale UAT-urilor (aşadar vor fi adoptate pentru aceasta Hotărâri de Consilii Locale), doar în perimetrele unde se practică turismul şi agrementul. Totuşi, conţinutul Ghidului va fi preluat în planul de amenajare a teritoriului judeţului.

În esenţă, Ghidul favorizează conceptul general de arhitectură montană, cu accent pe pante de acoperiş lungi, folosirea pentru construirea în zona montană a materialelor naturale (piatră şi lemn), interzicerea construirii de facilităţi cu funcţiuni incompatibile cu cele turistice şi de locuire şi a celor poluatoare.

De notat că, potrivit Ghidului - acestea fiind şi prevederile controversate - procentul de ocupare a terenurilor în zonele turistice trebuie să fie de maximum 20%, suprafeţele minim necesare pentru construirea de agropensiuni şi locuinţe cu funcţiuni turistice fiind fixate la 1.000 metri pătraţi, iar pentru construirea de hoteluri şi pensiuni la 2.000 metri pătraţi.

Să se poată şi mai "înghesuit"

Din startul dezbaterilor în plenul CJ Bihor, liderul grupului consilierilor PSD, Felix Cozma, a subliniat că prin însăşi denumirea lui Ghidul "nu are caracter imperativ, nu poate fi impus UAT-urilor", pledând pentru micşorarea suprafeţelor pe care să se poată construi "case de vacanţă" sau "cabane".

"Pentru o persoană care vrea să-şi construiască la munte să-i cerem să aibă 1.000 metri pătraţi ca să-şi facă o cabană, practic îl împiedicăm pe acel om să-şi construiască acolo o casă. Propunerea noastră este să limităm în Ghid ca pentru unităţile de cazare să fie 1.000 mp, iar pentru case de vacanţă 500 mp", a spus Felix Cozma, subliniind că aceasta poate fi atât o măsură pentru dezvoltarea turismului, şi aşa afectat de măsurile restrictive ale Guvernului în pandemie, dar şi pentru că aşa s-ar mai încasa nişte bani la bugetele locale ale UAT-urilor.

Subliniind că Ghidul "nu ştirbeşte autonomia locală", preşedintele CJ i-a răspuns că "nu încercăm să facem altceva decât să creăm un cadru preluat din bunele practici" şi a amintit situaţia din zona pârtiei Vârtop, unde s-a construit mult pe terenuri mici, încât nu mai există spaţii pentru alte funcţiuni: "Dacă coborâm sub orice standard numai ca să fim populari, vedem ce s-a întâmplat în sectorul de la Vârtop".

Totuşi, aşa cum este obligat prin lege, Bolojan a supus la vot propunerea PSD, care a întrunit însă doar 6 sufragii, ale consilierilor judeţeni din acest partid, cei ai UDMR abţinându-se, iar cei ai PNL exprimându-se contra ei.

Ulterior, varianta iniţială propusă de conducerea CJ Bihor a întrunit 22 voturi, ale liberalilor, în timp ce reprezentanţii UDMR au continuat să se abţină, iar cei ai PSD au votat împotrivă.