O controversă născută cu şase ani în urmă, când mulţi bihoreni erau convinşi că, la fel ca în alte locuri din ţară, în judeţ s-ar căuta gaze de şist periculoase, s-a lămurit luna trecută: compania NIS Petrol şi-a încheiat o primă etapă de prospecţiuni cu rezultate care i-ar putea satisface atât pe investitori, cât şi pe localnici.
Geologii nu doar că n-au căutat gaze de şist, cum se temeau oamenii, descoperind în schimb hidrocarburi convenţionale, adică petrol şi gaze naturale care pot fi exploatate profitabil pentru toţi: proprietarii de terenuri ar putea să le închirieze pentru foraje, bihorenii să aibă mai multe locuri de muncă, iar primăriile să încaseze mai multe taxe şi impozite.
Debut cu stângul
Planurile de cercetare a solului au început în Bihor cu stângul. În vara lui 2013, pe fondul unor ample proteste anti-gaze de şist, motivate cu teama că explorarea şi exploatarea acestora vor avea efecte nocive asupra mediului, putând să provoace cutremure şi să polueze apele freatice, compania NIS Petrol, care deţinea din 2010 acorduri din partea Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale pentru două perimetre din judeţ, a fost nevoită să "îngheţe" prospecţiunile din cauza opoziţiei locuitorilor şi administraţiilor din mai multe comune.
Prima tentativă a fost abandonată deoarece NIS Petrol (subsidiară a Naftna Industrija Srbje, aparţinând grupului Gazprom, care operează în Serbia, România, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria şi Ungaria) comandase firmei Accoustic Geophysical Services din Ungaria explorări în perimetrul EX-1 Tria (Oradea, Paleu, Biharea, Cetariu, Sălard, Sârbi, Ciuhoi, Derna, Popeşti, Spinuş, Chişlaz, Tăuteu, Săcueni, Brusturi, Diosig), fără ca această firmă să aibă certificat de urbanism de la Consiliul Judeţean şi avize de la toate primăriile.
Însuşi preşedintele NIS Petrol, Vadim Smirnov (foto), a venit la Oradea pentru a da asigurări că nu se caută gaze de şist, ci resurse convenţionale. "Nici n-am discutat această posibilitate, nici n-am planificat, nici nu putem s-o facem, nu avem tehnologii, şi niciodată n-am făcut-o. Niciun euro din investiţiile noastre nu este legat de gazele de şist", spunea el.
Aproape de referendum
În toamna aceluiaşi an, Accoustic Geophysical Services pregătea explorări şi în perimetrul EX-3 Băile Felix (Aleşd, Lugaşu de Jos, Ţeţchea, Vârciorog, Tileagd, Ineu, Săcădat, Copăcel, Hidişelu de Sus, Drăgeşti, Lăzăreni, Sânmartin, Oşorhei, Nojorid, Gepiu, Cefa, Sânnicolau Român, Toboliu, Girişu de Criş, Sântandrei şi Oradea), ceea ce i-a făcut pe localnicii din Sânmartin să acuze periclitarea staţiunilor Băile Felix şi 1 Mai, a zăcămintelor de apă termală exploatate în zonă şi, implicit, a turismului.
De altfel, Primăria comunei a intenţionat să lanseze chiar şi un referendum pentru interzicerea prospecţiunilor, renunţând doar după ce prefectul Claudiu Pop a lămurit că tema depăşea interesul local, resursele minerale fiind gestionate de stat, dar şi că "acordul dat de ANRM viza prospectarea prin metode convenţionale, adică pentru activităţi care la Suplacu de Barcău se fac de zeci de ani".
Ulterior, primarul Oradiei, Ilie Bolojan, s-a întâlnit cu oficiali ai companiei sârbeşti, care au anunţat că nu vor face nicio explorare pe teritoriul oraşului ori în Sânmartin.
Speriaţi de maşinării
Până anul trecut nu s-a mai auzit nimic despre prospecţiuni, activitate pentru care NIS Petrol a trimis în teren, în 2015, o firmă din propriul grup, Naftagas Oilfield Services, precum şi geodezi de la Geolink Timişoara.
În primăvara lui 2018, în plină campanie de explorări în Toboliu, Girişu de Criş, Sântandrei, Sânnicolau Român, Gepiu şi Nojorid, sătenii din Toboliu s-au trezit în localitate cu nişte maşinării ca nişte combine uriaşe, care "băteau" pământul.
Practic, ceea ce vedeau era o prospectare geofizică clasică, practicată, inclusiv în Bihor, încă din anii ’60. Terenurile se marchează cu ţăruşi din lemn aşezaţi în linie, apoi sunt traversate de maşini uriaşe în coloană, acestea oprind din loc în loc pentru a vibra pământul cu plăci metalice montate pe şasiuri, transmiţând astfel semnale sonore în sol. După ce utilajele îşi reiau deplasarea, undele sunt recepţionate de nişte senzori (geofoane), datele astfel culese fiind transmise apoi către unităţi de colectare şi, în final, către centre de prelucrare unde se dă verdictul, dacă există sau nu vreun zăcământ de petrol sau gaze la adâncimi reduse.
Speriaţi de maşinării, dar şi supăraţi că nu i-a contactat nimeni ca să-i despăgubească pentru culturile puse la pământ, sătenii au luat cu asalt Primăria Toboliu, care a fost cât pe ce să iniţieze o Hotărâre de Consiliu Local pentru a interzice accesul utilajelor. Conflictul a fost stins după ce NIS Petrol a anunţat că toţi proprietarii vor fi despăgubiţi.
Despăgubiţi la dublu
La fel s-a întâmplat şi la Cetariu la mijlocul lunii trecute, când campania de prospecţiuni în Bihor s-a şi încheiat, după cum a aflat BIHOREANUL. "La noi, problema a fost că numai unii proprietari de terenuri, cei care sunt în asociaţie, au primit despăgubiri, şi încă în avans, din vară. Ceilalţi nici nu au fost anunţaţi. Numai ne-am trezit cu maşinile alea pe pământuri", spune un localnic, Miko Bela (foto).
De fapt, ce se întâmplase? Contractorii NIS Petrol au luat legătura încă din vară cu Primăria, pentru identificarea proprietarilor în vederea despăgubirii lor, dar edilii au comunicat doar numele celor reuniţi în asociaţie, nu şi pe ale micilor proprietari individuali.
Dată fiind supărarea acestora, pe 16 septembrie reprezentanţii companiei au participat la o adunare sătească şi au rezolvat pe loc nemulţumirile. "La cine s-a făcut pagubă li s-au făcut contracte pentru despăgubire, la preţ dublu faţă de valoarea cerealelor pe care le-ar fi cules", spune primarul Bonisz Alexandru. Mai mult, adaugă edilul, "cei de la NIS au explicat că nu se face nicio fracturare hidraulică şi niciun cutremur".
"Un real succes"
Campania de explorare desfăşurată anul trecut şi anul acesta în Bihor şi în Timiş, unde NIS Petrol deţine acorduri tot pentru două perimetre, este "cea mai amplă desfăşurată" în ultimii zece ani, spune Vanja Aleksic (foto), director general NIS Petrol, adăugând că a fost "un real succes" şi că "cel mai important rezultat este legat de identificarea unui zăcământ petrolier nou în partea de vest a ţării, care urmează să fie pus în producţie experimentală în decursul acestui an". În faza de explorare este însă şi o sondă de gaze naturale "care va intra tot în acest an în producţie experimentală cu generare de energie electrică".
Evident, locurile unde s-au găsit zăcăminte nu pot fi dezvăluite, dar surse apropiate operaţiunilor de prospectare susţin că unul ar fi fost descoperit chiar în Bihor, acesta fiind unul dintre motivele pentru care explorarea a fost oprită pentru moment, fapt ce se întâmplă doar atunci când "se dă" de petrol ori de gaze.
Oficial, în Bihor operaţiunile desfăşurate până în prezent sunt "la nivelul etapei de prospectare geofizică". Anul trecut, ele s-au derulat pe 223 kilometri pătraţi în perimetrul EX-3 la sud de Oradea, pe teritoriul comunelor Girişu de Criş, Gepiu, Nojorid, Toboliu, Sântandrei şi Sânnicolau Român, datele colectate fiind acum în interpretare la Centrul Ştiinţific şi Tehnologic al grupului NIS, iar anul acesta în primul poligon din perimetrul EX-2, la nord de Oradea, pe 10 kmp, şi anume în comunele Biharia, Cetariu, Sârbi, Sălard, Paleu şi Sâniob.
Sute de despăgubiţi
Toate operaţiunile, subliniază reprezentantul NIS Petrol, au fost neinvazive: "Prospectarea geofizică nu produce niciun impact negativ asupra oamenilor şi mediului. Nu se intră în contact cu sursele de apă potabilă, nu se folosesc substanţe chimice de niciun fel şi nici nu se folosesc explozibili".
Ele au fost precedate de campanii de informare a populaţiei şi autorităţilor locale, compania colaborând în fiecare comună cu funcţionarii de la Registrul Agricol pentru a identifica proprietarii de terenuri în vederea acordării despăgubirilor pentru daunele produse culturilor agricole de trecerea utilajelor de prospectare.
Doar pentru prospecţiunile făcute anul acesta în cele şase comune de la nordul Oradiei, NIS Petrol a încheiat peste 300 de acorduri de despăgubiri. Pot fi puţine, însă, în comparaţie cu ce va urma, după ce va începe preconizata exploatare, fără de care nimeni n-ar vorbi despre "un real succes"...
FĂRĂ PANICĂ
Nu avem gaze de şist
Reprezentanta NIS Petrol afirmă că datele culese în teren prin prospecţiunile desfăşurate în Timiş şi Bihor au fost furnizate şi statului român, sub forma unor hărţi digitale ale perimetrelor explorate, completând astfel Fondul Naţional Geologic.
La solicitarea BIHOREANULUI, unul dintre cei mai reputaţi petrolişti din România, Mihail Batistatu (foto), conferenţiar la Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti şi expert ANRM, afirmă că, potrivit datelor disponibile, în Crişana şi Banat nu există "argile gazeifere", deci nici gaze de şist, iar asta din simplul motiv că nu există şisturi, adică straturi de roci dure care să fi ţinut captive la mari adâncimi zăcăminte de gaze.
"Hidrocarburile iau naştere prin reacţii fizico-chimice care pot fi generate de temperatură şi de presiune. În zona panonică, din Satu Mare până în Banat inclusiv, cu tot ce este la exteriorul Carpaţilor până la Viena, temperatura a jucat rolul principal, iar presiunea a fost redusă, astfel că gazele au putut emigra spre suprafaţă", spune expertul.