Odată cu venirea primăverii, Primăria vrea să vadă sape, greblele şi târşuri la treabă. Municipalitatea forţează predarea către asociaţiile de proprietari a celor 85 hectare de spaţii verzi aferente blocurilor din Oradea. Până săptămâna trecută circa 830 de asociaţii au semnat protocoalele de predare-primire, cam 15 administratori s-au dat de negăsit, iar cinci au refuzat preluarea.
"Este un abuz! Şi până acum tot noi, nu Primăria, curăţam în jurul blocului, dar una este să faci asta de bună-voie ca să fie locul frumos, şi alta să te obligi în scris pentru ca apoi să te amendeze Poliţia Locală că n-ai tuns sau n-ai udat iarba după calendarul Primăriei", protestează preşedintele Asociaţiei de Proprietari Şelimbărului 1, Ioan Horvath.
Omul sfinţeşte locul
Fiecare petec de teren să aibă un gospodar! Regulamentul privind administrarea şi întreţinerea spaţiilor verzi din intravilanul oraşului, instituit prin Hotărârea de Consiliu Local 873/2018, vrea să facă ordine în "zonele gri" dintre blocuri, aflate prin lege în grija Primăriei, dar întreţinute de orădeni. "Fiecare metru pătrat de teren trebuie să fie în gestiunea cuiva, indiferent că este vorba de Primărie, asociaţii de proprietari, persoane juridice sau persoane fizice, şi trebuie să existe o politică şi standarde comune pe care toţi să le urmeze în comun", susţine primarul Ilie Bolojan (foto).
Măsura, altfel lăudabilă prin scop, pune la muncă ori la cheltuială orădenii, dă de lucru firmelor de profil şi scapă municipalitatea de întreţinerea a 85 hectare de teren de care oricum nu se îngrijea. Prin pasarea responsabilităţii în seama asociaţiilor, municipalitatea scapă de o cheltuială de circa 300.000 lei pe an pe care o vor achita, de acum, orădenii.
Lucrări după carte
Calendarul de lucrări instituit prin HCL 873 e strict. Asociaţiile vor trebui să facă pe cheltuiala lor cosirea spaţiului verde în primele două săptămâni ale lunii, din aprilie până în octombrie, stropirea spaţiului verde de cel puţin două ori pe săptămână, în aprilie, mai şi septembrie, şi de trei ori în iunie, iulie şi august, şi din mai până în septembrie tunderea lunară a gardului viu, care trebuie să măsoare cel mult un metru înălţime. În plus, asociaţiile vor face plantări de copaci primăvara şi toamna, greblarea frunzelor în noiembrie şi decembrie şi lucrări de întreţinere permanentă a curăţeniei pe spaţiul verde.
Mai mult, conform protocolului care va fi valabil cinci ani, asociaţiile sunt obligate să întreţină spaţiile verzi fără a le schimba destinaţia, nici măcar amenajând un loc de joacă pentru copii, şi să prezinte municipalităţii informări anuale însoţite de fotografii pentru a demonstra cum s-au achitat de sarcini. Efectuarea lucrărilor, de la cosirea şi udarea ierbii la adunarea gunoaielor, va fi verificată lunar de Poliţia Locală, care va sancţiona asociaţiile leneşe cu amenzi între 1.000 şi 2.500 lei.
Au bătut palma!
Propunerea Primăriei a declanşat reacţii împărţite. Unele asociaţii au preluat spaţiile din inerţie. "Protocolul acesta a existat şi înainte. Tot noi ne-am ocupat şi până acum de întreţinerea spaţiului din jurul blocului, aşa că n-a apărut nicio modificare", spune administratorul Asociaţiei Leonardo 3, Florin Lazăr. De altfel, bine îngrijită, asociaţia a şi fost premiată de municipalitate pentru modul în care şi-a întreţinut spaţiul verde.
Alte asociaţii au bătut palma cu Primăria ca să se protejeze. "Protocolul e în interesul nostru. Dacă am preluat terenul în administrare pentru cinci ani, nu mai poate veni Primăria să ne taie arborii cum vrea. E cea mai bună metodă să ne protejăm spaţiul verde", spune preşedintele Asociaţiei de Proprietari D 34, Orlando Balaş (foto).
Cap la cap, până la sfârşitul săptămânii trecute circa 830 de asociaţii şi-au luat în grijă terenurile dintre blocuri.
"S-au speriat"
Numărul covărşitor al semnatarilor are, însă, altă explicaţie decât hărnicia şi entuziasmul. "Oamenii s-au speriat că vor fi amendaţi. Regulamentul spaţiilor verzi prevede la un articol că preluarea terenurilor se face prin acordul de voinţă al părţilor, iar la altul exact pe dos, că asociaţiile care nu semnează protocolul riscă amenzi între 1.000 şi 2.500 lei", spune preşedintele unei asociaţii.
De altfel, acesta este şi motivul pentru care câteva asociaţii refuză să preia amplasamentele. "Nu este corect! Prin lege, domeniul public este în grija municipalităţii. Nu vreau să mă las obligat să întreţin pe banii oamenilor domeniul public. E ca şi cum vecinul m-ar obliga să îi sap grădina!", zice preşedintele Asociaţiei de Proprietari Meşteşugarilor 87, Dan Păcurar.
Chemat la Primărie pentru semnarea unei cereri de preluare a terenului şi perfectarea protocolului, bărbatul a declarat în scris că refuză să preia terenul din domeniul public. "Eu mi-am expus argumentele. Dacă Poliţia Locală mă amendează, voi contesta măsura în instanţă".
La mâna poliţiştilor
De aceeaşi părere e şi Ioan Horvath (foto), preşedintele Asociaţiei de Proprietari Şelimbărului 1. Deşi anul trecut a cheltuit 5.000 lei pe întreţinerea spaţiului verde, asociaţia refuză să îl preia oficial. "Odată ce semnezi protocolul eşti la mâna Poliţiei Locale. Regulamentul te obligă la plantări începând din martie, la tunderea gardului viu începând din mai şi la cosirea lunară a gazonului. S-ar putea însă ca pe 15 martie să ningă, ca gardul viu să nu trebuiască tuns nici în iunie şi ca iarba să trebuiască cosită abia la două sau trei luni, pentru că fiind la umbră nu creşte cum vrea Primăria. Iar atunci eşti amendat", protestează Horvath.
Administratorul arată că, potrivit Legii 24/2007, grija spaţiilor verzi este a administraţiilor locale şi "a altor organe împuternicite", iar asociaţiile de proprietari nu sunt "organe". La fel, conform Legii 196/2018, scopul asociaţiilor constă strict în administrarea proprietăţii comune a membrilor, nu a domeniului public. În plus, potrivit Codului Civil, protocoalele sunt lovite de nulitate pentru că prevăd în sarcina asociaţiilor alte obligaţii decât cele pentru care au fost înfiinţate. "În niciun caz nu voi semna protocolul Primăriei în forma actuală". Hotărât să sesizeze Prefectura cu privire la nelegalitatea regulamentului, Horvath s-a şi înscris pentru săptămâna aceasta în audienţă la prefectul Ioan Mihaiu.
Încurcaţi în chichiţe
Şansele ca prefectul să atace în instanţă regulamentul de spaţii verzi sunt, însă, minime. Instituţia Prefectului a respins anul trecut propunerea Asociaţiei Pro Democraţia de a ataca în instanţă regulamentul de spaţii verzi. "Nu s-au constatat vicii de tehnică legislativă sau elemente de neconformitate cu actele normative incidente, care să atragă nevalabilitatea actului administrativ în cauză", se menţionează în adresa trimisă contestatarilor.
Regulamentul a trecut testul legalităţii graţie unor chichiţe. Pe de o parte, juriştii instituţiei au considerat că asociaţiile preiau terenurile de bună voie. "Nu este vorba de o obligaţie câtă vreme predarea spaţiilor se face doar la cerere, iar încheierea protocolului se face doar pentru cei care şi-au exprimat prin cerere această dorinţă", a răspuns Prefectura la solicitarea BIHOREANULUI.
Oarbă la presiunile la care sunt supuse asociaţiile, Prefectura dă mână liberă Primăriei, considerând că aceasta a respectat inclusiv Legea 24/2007 deoarece, potrivit protocolului, a pasat asociaţiilor "întreţinerea şi amenajarea" terenurilor, nu şi administrarea lor. De parcă asociaţiile s-ar teme de termeni şi nu de cheltuiala la care vor fi supuse şi de eventualele sancţiuni. Pentru că, de-acum, se va găsi un vinovat pentru fiecare petec de teren care n-a fost întreţinut după calendarul şi rigorile Primăriei!
ANTI-PORUMBEI
Amendă pentru milă
Regulamentul de administrare a spaţiilor verzi a făcut valuri încă de la adoptare. Printre altele, acesta interzice hrănirea pe domeniul public a animalelor fără stăpân, de la porumbei şi pescăruşi la pisici şi căţei.
Cum o asemenea faptă se pedepseşte cu amendă între 1.000 şi 2.000 lei, reprezentanţii opoziţiei din Consiliul Local s-au pronunţat împotrivă. "Cum veţi amenda o bunicuţă cu nepoţelul de 3 ani care aruncă o bucăţică de pâine pe jos pentru porumbei?", a protestat liderul grupului PSD, Liviu Sabău Popa.
În aceste condiţii, HCL 873/2018 a fost adoptată cu votul exclusiv al reprezentanţilor PNL.