Visaţi la un job lejer, într-o companie mare, unde să treceţi neobservat, dar veniturile să fie "motivante" şi pachetul salarial să includă şi "bonusuri"? Dacă aveţi ceva pile, soluţia e Administraţia Bazinală de Apă Crişuri. Regie subordonată Administraţiei Naţionale de Ape din Ministerul Mediului, ABA Crişuri are peste 500 posturi bine "renumerate" şi cu privilegii ce cuprind până şi servicii de cazare aproape moca în vilele proprii.
BIHOREANUL a descoperit că "firma" a cărei menire este efectuarea de lucrări hidrotehnice şi întreţinerea lor în scopul prevenirii inundaţiilor a ajuns adăpost pentru clientela de partid şi agenţie turistică la preţuri comuniste. Nota de plată, evident, o achită fraierul de contribuabil care, probabil, nici nu ştie despre existenţa instituţiei şi huzurul din "sistem"…
Administraţie imobiliară
Anul trecut, BIHOREANUL dezvăluia că fostul director ABA Crişuri din anii 2012-2014, Dumitru Voloşeniuc (foto), îşi ţinea clubul de fotbal privat, FC Sporting Lugaşu, pe spezele instituţiei: echipa avea transportul asigurat cu microbuzele acesteia, iar o parte din lot era cazată în imobile ale Administraţiei, de pildă la Priza de apă amenajată pe Crişul Repede la ieşirea din Oradea, în aval de Podul Densuşianu, şi în apartamente din municipiu şi din Aleşd.
Însă Voloşeniuc nu e nici pe departe singurul director care a profitat de patrimoniul ABA, ce include în cele cinci judeţe din aria de competenţă – Bihor, Cluj, Satu Mare, Arad şi Hunedoara – 110 cantoane arondate sistemelor hidrotehnice şi formaţiilor de lucru. Aproximativ o zecime din ele sunt în realitate vile de protocol, unde "cantonierii" nu îngrijesc lucrări hidrotehnice sau o fac ocazional, ci sunt mai degrabă recepţioneri, cameriste şi chelneri pentru şefii şi şefuţii care le folosesc pentru petreceri şi vacanţe. Toate au fost modernizate în ultimii opt ani de directorii perindaţi la conducere, Ioan Oprean şi Dumitru Voloşeniuc (PNL), Pasztor Sandor (UDMR) în mai multe rânduri şi Dorel Dume (PSD) în prezent.
"Pe uscat"
Ultima lucrare hidrotehnică de amploare datează din 2008, când sub directoratul lui Ioan Oprean a fost realizată acumularea permanentă de la Suplacu de Barcău, unde sub viaductul de 1,7 kilometri al viitoarei Autostrăzi Transilvania se află un "bazin" de 54 hectare ce reţine precipitaţiile căzute în exces în bazinul Barcăului.
De atunci, însă, toate obiectivele în construire au "îngheţat", oricât de necesare erau. Cel mai elocvent exemplu este al Barajului Leşu, golit de apă cu mai bine de trei ani în urmă şi a cărui consolidare nici n-a început cu adevărat. Efectele? Turismul din Coada Lacului a fost "omorât" şi, mai grav, zeci de localităţi aflate în aval până către Oradea pot ajunge "pe uscat" în caz de secetă prelungită.
E cel mai cunoscut caz, dar nu singurul: de câţiva ani, în Bihor se degradează şi lucrările începute pentru realizarea altor trei acumulări hidrotehnice, nepermanente, la Tărcăiţa (comuna Tărcaia), Briheni (Lunca) şi Şoimuş (Remetea).
Barosaneală la cantoane
Dacă şantierele sunt lăsate în paragină, în schimb şefii ABA se dovedesc gospodari de primă mână în ce priveşte cantoanele de protocol. Apetenţa pentru renovarea şi construirea acestora a început în anii de glorie ai guvernării Tăriceanu, în 2008 fiind dată în folosinţă vila din staţiunea arădeană Moneasa. Conform planurilor, clădirea trebuia să asigure cazarea cantonierilor ce-ar fi urmat să supravegheze o acumulare nepermanentă pentru atenuarea viiturilor. Vila a fost construită, dar acumularea ba! Motivul? Ar fi costat 41 milioane lei, plus tot atât pentru scoaterea terenurilor necesare din circuitul silvic. La ce foloseşte de opt ani cantonul? Pentru distracţia şi relaxarea şefilor. A confirmat-o, fără să ştie că unui jurnalist, chiar femeia angajată pe post de cantonier, dar care o face pe menajera. "Am cheia de la canton şi vin numai când mă anunţă prin telefon şefii că vin", a explicat "cantoniera".
La fel, sub şefia lui Pasztor Sandor au fost modernizate cantoanele de la Sântimreu (comuna Sălard), Şauaieu (Nojorid) şi Parhida (Roşiori), la standarde UE, cu finisaje "la bibileală", mobilier nou, televizoare, aparatură electrocasnică etc.
Succesorul acestuia, Dorel Dume, nu se lasă nici el mai prejos. Ba, dimpotrivă, are ambiţii de "ctitor" superioare. Ca dovadă, în Băile Felix, unde ABA deţine pe drumul spre Cordău un canton construit în anii ’80 şi recent modernizat, cu 6 camere, la nici 500 metri de acesta ridică unul nou, la dimensiuni de hotel. Proiectul, a aflat BIHOREANUL, a fost iniţiat tot în epoca Tăriceanu, fiind sistat ulterior din lipsă de bani, dar resuscitat anul acesta de Dume.
"Cantonul existent deserveşte o acumulare nepermanentă care adună eventualele viituri de pe Valea Hidişelului şi era suficient. În 2008, când a fost promovat un proiect pentru "Amenajare şi reabilitare ecologică a râului Crişul Repede", se intenţiona construirea a încă unui canton, cu o suprafaţă desfăşurată de 794 mp, cu birouri la parter, sală de conferinţe la etaj şi arhivă şi cameră de oaspeţi la mezanin", spune sursa BIHOREANULUI. Ulterior, proiectul a fost refăcut, aşa încât va avea o suprafaţă desfăşurată de 1.200 mp, cu două etaje şi o mansardă, iar compartimentarea prevede nu una, ci 21 camere. Investiţia e botezată sub denumirea "Centru de perfecţionare şi instruire", iar ca să pară necesară şefii ABA au plusat: acumularea existentă va fi permanentizată! Asta chit că de noul luciu de apă pot profita doar firmele angajate să execute lucrarea şi complexul privat aflat mai la vale. Costul inutilităţii? Cel puţin 3 milioane lei.
"Sunt mândru"
Niciun canton de protocol nu e semnalizat cu vreo tăbliţă pe care să scrie că aparţine ABA Crişuri, aşa încât pot fi lesne confundate cu vile private. Cel din Parhida cu atât mai mult cu cât are alături şi o stână unde, susţin sursele, cantonierul creşte animale inclusiv pentru directorul Dorel Dume. Pe site-ul instituţiei, la fel, nu se suflă o vorbă despre cantoanele de lux, care găzduiesc petrecerile şefilor, protocoalele organizate cu ocazia vizitelor Comisiei româno-maghiare de Ape şi altor mahări de la Administraţia Naţională din Bucureşti şi din Ministerul Mediului, dar şi şefuţii mai mici amatori de cazare "subvenţionată" în week-end sau în concedii. Dacă şefii mari nu plătesc, evident, nimic, pentru ceilalţi tariful e derizoriu: 10 lei pe zi, direct la cantonier, fără chitanţă. "Dacă te ştii cu şefii, poţi închiria şi tu un canton, până la două săptămâni pe an, chiar dacă nu lucrezi la ABA", zice sursa.
Culmea, directorul Dorel Dume (foto) confirmă. "Puteţi închiria şi dvs, pe baza unei cereri", i-a spus reporterului, negând însă orice amestec în afacerea "turistică" şi în cea "zootehnică" de la Parhida. "Eu rar merg la cantoane, când însoţesc delegaţiile. La Parhida nu am nicio oaie, toate sunt ale cantonierului", spune directorul.
Cât despre construirea "hotelului" din Felix, Dume susţine că nu face decât să continue o investiţie începută de predecesori. "Să nu se degradeze", motivează el.
Nu vor publicitate
Câţi bani se duc pe modernizarea şi construirea cantoanelor de protocol? BIHOREANUL a solicitat în scris informaţia conducerii ABA şi, pentru că tot sunt făcute din "sudoarea poporului", a propus popularizarea, gratuită, a acestei facilităţi. S-a lovit însă de un refuz ferm şi de o întoarcere la 180 de grade, ca la Ploieşti, pentru că, brusc, cantoanele nu mai sunt atât de accesibile, ba cel mai bine ar fi ca lumea să nu ştie deloc despre ele.
Potrivit răspunsului furnizat sub semnătura directorului Dorel Dume, întrucât cantoanele deservesc formaţiile de lucru, nu există un buget distinct care să evidenţieze fondurile investite în ele, costurile fiind înglobate în bugetele acestor structuri, la capitolul "investiţii". De asemenea, în răspunsul trimis se afirmă că doar cantoanele din Moneasa, Sînmartin, Leş şi Săud (Bunteşti) pot fi luate în chirie, şi numai de către angajaţi, la un tarif de 10 lei/zi, şi de membrii familiilor acestora (calitate care nu trebuie demonstrată cu acte), la un tarif de 20 lei/zi. În schimbul banilor nu se eliberează nicio chitanţă, fiindcă, spune Dume, ABA nu poate face legal acest lucru, sumele fiind oricum cheltuite strict pentru materialele de curăţenie. "În total, cele patru cantoane cu spaţii de cazare au fost accesate de angajaţi pe perioada zilelor libere în total 150 de zile în cursul anului 2015", se arată în comunicarea ce declină oferta gratuită a BIHOREANULUI pentru mediatizarea către publicul larg: "Întrucât cantoanele nu se pot închiria, nu se consideră că o informare a publicului în ce priveşte existenţa lor prezintă interes".
Cum ar veni, se vor băga mai departe bani în ele, dar vor beneficia ca până acum exclusiv privilegiaţii sistemului, în circuit închis…
PARTIDUL ABA
"Ape" înroşite
Dacă pentru continuarea lucrărilor hidrotehnice şefii ABA invocă de ani întregi "lipsa fondurilor", în schimb bani există, la fel ca pentru cantoanele de protocol, şi pentru clientela de partid. "Organigrama are peste 500 de posturi, din care directorul actual, Dorel Dume, a angajat câteva zeci, majoritatea pe linie politică", spun sursele BIHOREANULUI. Atractivitatea instituţiei nici nu e greu de explicat, de vreme ce un simplu muncitor primeşte net între 1.500-1.800 lei pe lună, un salariat cu studii superioare fără funcţii are între 2.000 şi 3.000 lei lunar, iar unul cu funcţii sare lejer de 4.000 lei şi poate trece şi de 7.000 lei.
Între nou-veniţi se numără şefa Serviciului Personal, nevastă de ofiţer de Poliţie, dar şi membri de partid cunoscuţi. Dintre aceştia, de altfel, nu mai puţin de cinci au şi candidat la Consiliul Judeţean din partea PSD: Dorel Dume însuşi, Valentina Butişcă (economistă adusă din Ştei după ce anterior partidul o răsplătise cu şefia Minei Băiţa SA), Florian Oros ("importat" de la Aleşd), Călin Laza (fiul primăriţei PSD din Sâmbăta) şi Teodor Fericean (pus şef la Relaţii Transfrontaliere deşi nu cunoaşte nicio limbă străină).
Culmea e că Dume recunoaşte situaţia, dar o minimalizează râzând, spunând că se poate vorbi despre un "partid al ABA". "Este dreptul constituţional şi opţiunea fiecăruia să candideze", a adăugat apoi pe un ton serios, precizând că toate angajările s-au făcut prin concursuri anunţate la Monitorul Oficial. O publicaţie, cum altfel, tot cu "circuit închis"…