Situație atipică în politica autohtonă. PNL, USR-PLUS și UDMR împart guvernarea, dar majoritatea serviciilor deconcentrate din județ continuă să aibă la butoane exponenți ai celei precedente. 

BIHOREANUL a aflat de ce întârzie înnoirea garniturii de șefi ai instituțiilor publice, pe care liberalii ar vrea să le controleze și udemeriștii să le „cucerească”, dar și de ce „pluseriștii” nu se grăbesc să declanșeze schimbările mult promise.  

Discuții „principiale”

De la începutul anului, care a coincis cu startul noii puteri rezultate după alegerile din decembrie 2020, liderii locali ai PNL, UDMR și USR-PLUS s-au întâlnit prin rotație la sediile de partide pentru a discuta ce vor să facă în Bihor până în 2024. Pentru liberali negociază președinții organizației județene, Ilie Bolojan, și municipale Oradea, Florin Birta, pentru UDMR, președintele Cseke Attila și președintele executiv Szabó Ödön, interesele USR-PLUS fiind reprezentate de Ioan Gal și respectiv Andrei Acs, precum și de deputatul Silviu Dehelean.

„Până acum ne-am întâlnit numai de 4-5 ori la sfârșit de săptămână”, a declarat cel din urmă BIHOREANULUI, precizând că discuțiile s-au purtat exclusiv pe chestiuni „principiale”, nu pentru împărțirea concretă a funcțiilor din deconcentrate proporțional cu procentele fiecărui partid (PNL - 34% la Senat, 32,56% la Camera Deputaților, UDMR - 21,3% și 21,02%, USR-PLUS - 6,90% și respectiv 6,99%).

UDMR-istul Szabó Ödön afirmă, la rându-i, că până acum s-a discutat doar despre „asumarea unor proiecte de dezvoltare pentru județ, aplicarea programului de guvernare în toate domeniile, inclusiv la nivelul Prefecturii, deconcentratelor și autorităților locale, și sprijinirea ieșirii din pandemie, inclusiv prin susținerea campaniei de vaccinare”.

Între „asumare” și „monitorizare” 

Unul dintre motivele pentru care politicienii locali nu au început negocierile pe „algoritm” e că, la nivel central, coaliția încă n-a stabilit dacă directorii vor fi schimbați, în premieră, cu persoane numite politic, sau ca până acum, prin „concursuri” câștigate de propriii reprezentanți.

„Există două perspective: cea în care legislaţia rămâne ca acum, cu concursuri, situaţie în care asumarea de către partide a instituțiilor nu are cum să funcţioneze, şi varianta în care coaliţia ar urma să modifice legislaţia așa încât şefii deconcentratelor să fie legaţi de guvernare, ceea ce ar însemna ca asumarea să fie efectivă”, spune Bolojan. 

În timp ce reprezentanții UDMR evită să spună ce variantă preferă, USR-istul Silviu Dehelean (foto) înclină spre concursuri, susținând că în acest caz „asumarea” politică a instituțiilor va consta doar în „monitorizarea” lor. De altfel, adaugă el franc, partidul său e unul „anti-sistem” și nu are „cadre”: „Avem doar vreo 4-5 funcționari care ar putea fi numiți la conducerea unor instituții până se fac concursuri”. 

Care-ncotro

Alocarea politică a instituțiilor trenează, spune Dehelean, și pentru că liderii celor trei partide nu s-au văzut de peste o lună. Discuțiile au fost sistate în aprilie, când USR-PLUS era gata să iasă de la guvernare din pricina demiterii ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu. „De atunci am discutat doar telefonic pe câteva probleme punctuale, de pildă când a fost vizita la Oradea a actualului ministru Ioana Mihăilă și au trebuit puse la punct chestiuni organizatorice”, afirmă Dehelean.

Surse politice susțin că liderilor celor trei partide le e greu să se întâlnească la final de săptămână pentru că au programe diferite, uneori fiind plecat din Oradea Bolojan, alteori neajungând Cseke, care ca ministru al Dezvoltării face deseori vizite în diverse alte județe. Or, cel dintâi nu-i încredințează negocierile lui Birta, după cum nici Cseke nu le lasă pe seama lui Szabó.

Supraviețuitori 

În aceste condiții, multe instituții rămân cu directori din guvernările PSD-ALDE, sprijinite de UDMR, chiar dacă performanțele sau moralitatea unora dintre ei sunt îndoielnice. La ABA Crișuri, de pildă, deși anul trecut PSD-istul Dorel Dume (foto) a „cedat” funcția de director executiv PNL-istului Ionel Avrigeanu, care o ocupă cu delegație înnoită ba trimestrial, ba lunar, a preluat șefia Sistemului de Gospodărire a Apelor, influențând mai departe politicile de investiții, la fel cum o face și UDMR-istul Pásztor Sándor, revenit ca director adjunct.

La Finanțe, director este fostul prefect PSD Ioan Mihaiu, secondat de adjunctul Marius Fandly, iar în fruntea Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor a rămas un alt pesedist, Remus Moțoc, care se dovedește de nedislocat, după ce anul trecut liberalii au încercat să scape de el, detașându-l o vreme la București. 

Unele instituții au ca șefi inclusiv reprezentanți ai ALDE, partid dispărut de facto după ce a ratat intrarea în Parlament: e cazul, de pildă, al sucursalei Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (Claudiu Gligor) ori al Oficiului  pentru Studii Pedologice (Dorin Corcheș). 

De asemenea, altele sunt conduse de persoane nemembre de partid cu carnet, dar numite cu „sprijinul” PSD, cum ar fi Agenția Județeană pentru Prestații Sociale (Gabriela Iova) ori Agenția pentru Protecția Mediului (Sanda Merce). Iar exemplele pot continua...

„Dacă am avea un BIHOREANUL...”

Cât de greu face schimbări noua guvernare o arată și cazul șefului Serviciului Teritorial Bihor al Agenției Național a Ariilor Naturale Protejate, Remus Raț, ajuns în funcție în 2019, fără concurs. Cu toate că Raț își datora poziția sprijinului politic primit de la PSD și ALDE, astfel că putea fi înlocuit oricând tocmai fiindcă nu promovase prin concurs, el a fost revocat din funcție abia după ce BIHOREANUL a dezvăluit că în trecut fusese condamnat penal pentru tăieri ilegale de arbori și că în prezent este cercetat pentru braconaj.

„Acum, activitatea Serviciului Teritorial Bihor va fi coordonată de la centru. Nu vom mai delega pe nimeni până la organizarea unui concurs. Aşa am hotărât, e o decizie bună, rea, ne-o asumăm. Oricum, dacă am avea un BIHOREANUL în fiecare judeţ am fi mai atenţi, iar astfel de incidente, eu cred izolate, nu ar mai exista”, a declarat președinta ANANP, Adi Croitoru, ea însăși deținătoare a funcției din vremea fostei guvernări, dar menținută tocmai cu sprijinul PNL Bihor.

„Redute” liberale

Cât au guvernat singuri, anul trecut, liberalii și-au impus câțiva reprezentanți la șefia unor instituții: Inspectoratul Școlar (Virgil Blage), Direcția Silvică (Teodor Suciu) ori RAR (Camelia Dulca), iar la altele au promovat funcționari neafiliați (Casa de Pensii - Andaluzia Coraș, Garda Forestieră - Stelian Pantea, Garda de Mediu - Sever Șerbănescu).

Acum ar vrea să-i păstreze în funcții, surse interne afirmând că vor ține mai ales de IȘJ, dar și că vor ca Direcția pentru Cultură să nu ajungă la UDMR. „Un șef rău intenționat la Cultură, instituție avizatoare, poate ține investiții blocate ani întregi”, spune un liberal. Și în ce privește IȘJ miza e una practică: un șef UDMR-ist ar putea sprijini înființarea unei noi școli separate, cum de mult își doresc liderii formațiunii maghiare. 

Dacă temerile liberalilor sunt sau nu întemeiate și dacă vor „ceda” în fața partenerilor de guvernare rămâne de văzut. Deocamdată, experiența arată că politica pașilor mărunți dusă de UDMR a avut mereu succes, indiferent dacă acest partid a împărțit puterea cu cele românești de dreapta sau cu cele de stânga.

UDMR, ÎN CÂȘTIG
De la 2 la 12 directori

Împărțirea deconcentratelor proporțional cu rezultatele de la alegerile parlamentare ar face ca PNL să-și pună directori cam la jumătate (24) din cele 52 de instituții, UDMR la 12, iar USR-PLUS la 6-7. În fruntea unora vor fi păstrați „tehnocrați” neafiliați (de exemplu Dana Pașc la Direcția de Statistică), iar la altele nu se pune problema unor numiri politice (Serviciul Județean de Protecție Internă etc). Așadar, dacă algoritmul va fi urmat, marele câștigător ar urma să fie UDMR, care a mai avut directori la 11 instituții din Bihor în 2010 (guvernarea Boc) și 2016-2017 (guvernări PSD), când a „girat” și 17 adjuncți (inclusiv la Direcția pentru Cultură și IȘJ).

Deocamdată, cu sau fără negocieri locale, UDMR Bihor și-a promovat săptămâna trecută consiliera municipală Pető Dalma Csilla la șefia Clubului Sportiv Crișul Oradea, aflat în subordinea Ministerului Sporturilor, condus de un exponent al aceluiași partid, Eduard Novak. De asemenea, UDMR se pregătește să-l „înfigă” fără niciun concurs în postul de secretar general al Prefecturii, legal unul de funcționar public, deci apolitic, pe fostul subprefect Fenesi Tibor, înlocuit în martie cu Botházi Nándor.