Angajații din primării și din sectorul asistenței sociale au anunțat o grevă de avertisment pentru miercuri, între orele 11.00 și 13.00, la inițiativa Sindicatului Național al Salariaților Comunelor și Orașelor din România, ca reacție de nemulțumire la pachetul de reforme propus de premierul Ilie Bolojan.
Liderul sindicatului, Dan Cârlan, a acuzat că reformele anunțate vor duce la „distrugerea” administrațiilor locale și a afirmat că, dacă Guvernul nu va iniția negocieri, pe 30 iulie, angajații vor declanșa o grevă generală.
„Nu ne putem imagina”
„Guvernul ignoră cu desăvârșire notificările noastre și nu s‑a convocat o discuție socială, deși legea prevede obligația acestui dialog în 10 zile”, a declarat Dan Cârlan, după întâlnirea cu președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care este și președintele PSD.
Șeful Sindicatului Național al Salariaților Comunelor și Orașelor susține că reformele propuse vor dezechilibra administrațiile locale, în special pe cele rurale, afectate de o structură și resurse deficitare, precum și cu sarcini în creștere. Potrivit lui Cârlan, o primărie rurală are în medie doar 9 funcționari, iar Guvernul propune ca aceștia să lucreze cu normă parțială. „Nu ne putem imagina că un contabil sau un secretar general este disponibil doar două zile pe săptămână pentru semnarea documentelor care țin primăria în funcțiune”, a afirmat Cârlan, citat de spotmedia.ro.
De asemenea, sindicalistul a acuzat o distribuire inechitabilă a fondurilor publice, afirmând că deși comunele reprezintă 85% din suprafața țării, orașele și municipiile primesc cele mai multe resurse financiare.
Potrivit lui Dan Cârlan, PSD și-a exprimat sprijinul pentru administrațiile locale care ar fi afectate de reforme.
Discriminați față de privați
Liderul din Bihor al Sindicatului Național al Salariaților Comunelor și Orașelor, Ioan Sorin Husăsan, afirmă că deja a fost stabilit un calendar de acțiuni sindicale, care va începe miercuri cu o grevă de avertisment, dacă până atunci Guvernul nu acceptă revendicările membrilor organizației.
Principala revendicare, potrivit acestuia, este „consultarea Federației Columna-SCOR, neîntârziată, efectivă, prealabilă adoptării și axată pe propuneri concrete de măsuri avute în vedere de către Guvern, pe cele două sectoare de negociere colectivă pentru care suntem reprezentativi, pentru identificarea unor reglementări adecvate, proporționale și orientate spre creșterea performanței serviciilor publice”.
De asemenea, sindicaliștii cer „aplicarea întocmai în administrația publică locală a prevederilor Legii - cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice” atât pentru salariații din primăriile comunelor și orașelor, cât și pentru asistenții sociali din unitățile administrativ-teritoriale.
Totodată, ei cer finanțări mai mari pentru administrațiile locale mici, „proporționale cu competențele prevăzute de Constitutie sau de lege”.
Sindicaliștii sunt supărați că angajații din privat nu își achită impozitele locale, iar salariații din administrațiile locale sunt „discriminați” prin faptul că de șase ani nu le-au fost majorate salariile.
„În timp ce peste 1,800 milioane de angajați, în majoritate din sectoarele de activitate private, sunt salarizați cu nivelul minim de 4.050 lei, (deci, cea mai mare parte, „la gri”) și nu plătesc integral impozitul pe venit cuvenit bugetelor locale, cei circa 58.000 de salariați din administrația publică locală, la nivelul comunelor, respectiv 31.000 de salariați la nivelul orașelor, sunt discriminați și ținuți cu salariile înghețate de 6 ani, sub pretextul veniturilor insuficiente la bugetul local!”, se arată în lista de revendicări a Sindicatului Național al Salariaților Comunelor și Orașelor.
Ce vrea Bolojan
Reacția șefului Sindicatului Național al Angajaților Comunelor și Orașelor survine după ce, vineri, premierul Ilie Bolojan a anunțat noi măsuri fiscale și bugetare, cuprinse în al doilea pachet, ce vizează inclusiv administrațiile locale.
Este vorba despre măsuri pentru plafonarea numărului de angajați în primării și consiliile județene în funcție de populație, reducerea aparatului aleșilor locali, mobilitatea funcționarilor publici (un funcționar să poată lucra pentru mai multe primării simultan; grilă de salarizare unică așa încât salariile să fie standardizate și plafonate pentru localitățile care nu-și pot acoperi cheltuielile de personal din venituri proprii; descentralizare și digitalizare; respectarea obligațiilor fiscale astfel încât cetățenii care au datorii la bugetele locale să nu poată înmatricula un autovehicul și să nu primească autorizații de construire decât după plata lor; posibila reținere la sursă din ajutoare sociale pentru stingerea datoriilor la bugetul local.