Abia învestit în a doua decadă a lunii iunie, Guvernul condus de Ilie Bolojan este în corzi din cauza măsurilor nepopulare pe care le-a adoptat ca să atenueze deficitul bugetar. Pe de o parte premierul este supus unui tir de critici dinspre reprezentanții PSD, chiar dacă acest partid este în coaliția de la putere, pe de altă parte populația pare tot mai puțin dispusă să-și acorde încrederea formațiunilor guvernamentale, mai mult de jumătate din români considerând că toate partidele existente ar trebui să dispară și să fie înființate altele noi, necompromise. AUR câștigă tot mai mult teren.
Alții la rând
Potrivit unui sondaj INSCOP dat publicității luni și citat de g4media.ro, jumătate dintre români ar vota un partid nou, o tendință în creștere puternică față de acum un deceniu, când ceva mai puțin de o treime din alegători aveau această opinie.
Mai exact, 55,1% dintre respondenți s-au declarat de acord cu afirmația „Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi”, în timp ce 40,7% și-au exprima dezacordul și 4,1% au spus că nu știu sau nu răspund.
Dintre persoanele care au declarat că au votat cu PSD 45% sunt de acord cu afirmația că ar trebui să dispară partidele existente, 34% dintre votanții PNL, 33% dintre cei ai USR și 71% dintre cei ai AUR.
Cei mai mulți români din această categorie care își dorește dispariția tuturor partidelor de acum sunt bărbați (58%), tineri până în 30 de ani (62%), cu educație primară (72%) sau medie (55%), locuitori din mediul urban mic (61%) și rural (58%).
Nu sunt de acord cu dispariția partidelor existente 46% dintre votanții PSD, 64% din cei ai PNL, 65% din votanții USR și 27% dintre cei ai AUR.
Întrebați dacă la viitoarele alegeri ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat, 50,6% dintre participanții la sondaj au răspuns afirmativ (față de 29,8% în 2015), 28.8% că nu (față de 35,8% în urmă cu zece ani), iar 19,9% au spus că nu sunt hotărâți (față de 23,6% în 2015).
Cei mai dispuși să voteze un partid nou sunt votanții AUR (60%), ai USR (50%), urmați de cei ai PNL (44%) și ai PSD (38%). Nu ar vota un partid nou 42% din votanții PSD, 34% din cei ai PNL și tot atâția dintre votanții USR, respectiv 21% din votanții AUR.
Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 1-9 septembrie prin metoda CATI (interviuri telefonice) și are o marjă de eroare declarată de +/- 2,95%.
AUR, pe primul loc
Cu o zi înainte, duminică, a fost dat publicității și un sondaj CURS, în conformitate cu care cei mai mulți români ar vota AUR dacă „duminică ar avea loc alegeri parlamentare”.
Potrivit CURS, AUR este cotat cu 34% dintre intențiile de vot, PSD cu 23%, PNL ar avea 16%. Iar USR 12%, în timp ce UDMR şi SOS România ar fi creditate cu câte 5%, POT cu 3%, iar alte formaţiuni cu 2%.
De asemenea, sondajul a arătat că politicianul cel mai popular ar fi Călin Georgescu, cu 40% încredere, urmat de George Simion cu 38%, în timp ce președintele Nicuşor Dan este la numai 34%.
În rândul personajelor din coaliția de guvernare, Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu ar fi la egalitate, cu o cotă de încredere de 26%, în timp ce Dominic Fritz s-ar afla la 19%.
În ce privește opoziția, minus AUR, Diana Șoșoacă (SOS) și Anamaria Gavrilă (POT) ar avea un grad de încredere similar, de 19%.
Întrebați cum apreciază măsurile Guvernului din cel de-al doilea pachet, 36% dintre respondenți au afirmat că unele decizii au fost corecte, iar altele nu, 29% le consideră nejustificate și nenecesare, iar 24% le văd ca justificate și necesare.
La întrebarea privind impactul resimțit direct, 52% au spus că acesta a fost foarte mare, 31% au afirmat că este mare, 9% că este redus, în timp ce 4% au declarat că au simțit foarte puțin sau deloc, iar alți 4% nu au dat un răspuns.
În conformitate cu stirileprotv.ro, sondajul CURS a fost realizat în perioada 5-19 septembrie, cu o marjă de eroare de +/- 3%.
O direcție greșită
Cercetările sociologice ale INSCOP și CURS survin după ce la finele săptămânii trecute au fost făcute publice rezultatele unui sondaj Avangarde potrivit căruia aproape trei sferturi dintre români consideră că România merge într-o direcție greșită.
Această convingere o au, afirmă Avangarde, 74% dintre cetățeni, și doar 21% consideră că direcția spre care se îndreaptă țara este bună.
Proporția celor care au răspuns că direcția în care merge România a crescut exploziv, în iunie având această percepție 53% dintre români.
În ce privește intențiile de vot, 41% s-au pronunțat în favoarea AUR, 19% că ar vota, 13% PNL, 12% USR, 6%, câte 2% SOS și POT, iar câte 1% PMP, Forța Dreptei și Partidul DREPT.
Mai mult de jumătate dintre intervievați, mai exact 51%, susțin că sunt mai degrabă dezamăgiți de modul în care actualul Guvern gestionează țara, comparativ cu așteptările pe care le aveau înainte de ianuarie 2025, 23% fiind „mai degrabă încântați”, iar alți 23% răspunzând că nu au așteptări.
28% dintre români au răspuns că se tem de o criză economică, 26% de escaladarea războiului din Ucraina, 19% sunt îngrijorați de viitorul copiilor, 12% de probleme de sănătate, iar 10% au indicat ura din societate.
Sondajul, precizează romania-actualitati.ro, a fost realizat la nivel național în perioada 9 - 18 septembrie, pe un eșantion de 1.300 de subiecți din populația adultă. Marja de eroare este de plus, minus 2,3%.
Presiuni și din coaliție
Sondajele vin într-un context în care coaliția de guvernare este șubrezită, PSD contestând prin diverși reprezentanți justețea măsurilor promovate de premierul Ilie Bolojan în pachetul 2.
Unul dintre cei mai activi critici ai premierului este deputatul Mihai Fifor, care cere ca „austeritatea să înceteze”, acuzându-l că vrea „să bulverseze” administrația publică locală prin renunțarea la 13.000 de posturi și că rămâne „surd” la analizele primarilor.
Fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu l-a acuzat pe Bolojan că ar fi făcut un simulacru de reformă ca primar al Oradiei, dar și ca președinte al Consiliului Județean Bihor, susținând că „a dat afară oamenii și a externalizat posturile plătite gras”.
Cea mai dură a fost, însă, Lia Olguța Vasilescu, primărița Craiovei, care, întrebată dacă va cădea Guvernul în situația în care Bolojan insistă să facă reforma administraţiei locale, a răspuns „da”. După ea, și senatorul Daniel Zamfir a afirmat că „nimeni nu este de neînlocuit, nici domnul Bolojan”, adăugând că în opinia sa „coaliţia poate să continue şi dacă domnul Bolojan decide să nu mai continue în funcţia de prim-ministru”.
Potrivit observatorilor, săptămâna aceasta este decisivă pentru Guvernul Bolojan, în condițiile în care CCR se va pronunța miercuri asupra constituționalității legilor promovate în pachetul 2, inclusiv în ce privește pensiile magistraților, premierul afirmând că dacă aceasta nu va primi avizul de constituționalitate nu ar avea sens să continue, deoarece ar fi lipsit de legitimitate pentru a adopta și alte măsuri.
De asemenea, un motiv de discordie în coaliție este și intenția lui Bolojan de a nu mai prelungi plafonarea prețurilor la unele alimente de bază, motivând că retailerii scumpesc alte articole pentru a-și recupera pierderile. PSD se opune vehement acestei intenții, susținând că apără interesele românilor cu venituri modeste, iar UDMR s-a plasat pe aceeași poziție.