Guvernul condus interimar de Ilie Bolojan a sesizat joi Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce instanța supremă a cerut, printr-un proces, obligarea Executivului la plata unor restanțe salariale din Justiție.
Miza este una de ordinul miliardelor de lei, într-un moment în care România încearcă să țină sub control deficitul bugetar, iar Guvernul se află în interimat.
„Instanța s-a substituit puterii executive și legislative”
Anunțul a fost făcut joi de premierul interimar Ilie Bolojan, după ședința de Guvern. Acesta a spus că Executivul a fost „nevoit” să sesizeze CCR, deoarece, în opinia juriștilor Guvernului, instanța „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice”.
„Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente”, a declarat Bolojan, adăugând că, potrivit Guvernului, elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă sunt atribuții ale Executivului și Legislativului.
Premierul interimar a susținut că puterea judecătorească „nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat”. „Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector – e vorba de plata restanțelor salariale din zona de Justiție –, instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, a spus Bolojan.
Potrivit HotNews.ro și G4Media.ro, dosarul vizează litigiul deschis de Înalta Curte, la sfârșitul lunii martie, împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, pentru alocarea sumelor necesare achitării unor drepturi salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.
4,8 miliarde lei, plus penalități
Bolojan a arătat că Înalta Curte a solicitat obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități aferente acestor restanțe. Potrivit premierului, Curtea de Apel București a admis acțiunea la începutul lunii mai, iar Guvernul a contestat decizia. Dosarul privind banii ceruți de Înalta Curte are termen săptămâna viitoare, pe 9 iulie, arată G4Media.ro.
„Prima instanță a stabilit, în afara acestei sume, și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi – deci, o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro”, a declarat Bolojan.
Premierul a mai spus că impactul bugetar poate fi și mai mare, deoarece „mai sunt și sume în zona de Parchet”, estimate la aproximativ 3 miliarde de lei. În opinia sa, „o sentință de un anumit tip declanșează alte efecte bugetare”.
„O instanță poate obliga Executivul să modifice bugetul de stat, deși modificarea și rectificarea acestuia sunt atribuții ale Parlamentului, iar elaborarea proiectului de buget este o competență exclusivă a Guvernului”, a detaliat Bolojan.
Un precedent
Premierul interimar a invocat și constrângerile în care se află Guvernul. Fiind demis și aflat în interimat, Executivul nu poate emite acte normative cu putere de lege, a spus Bolojan. În plus, potrivit acestuia, rectificarea bugetară nu poate fi făcută înainte de elaborarea și publicarea de către Ministerul Finanțelor a raportului privind execuția bugetară pe primul semestru.
„Dată fiind situația în care suntem, practic, dacă ar apărea o astfel de sentință, am fi puși în imposibilitatea de a o pune în aplicare”, a spus Bolojan.
El a explicat că plata acestor sume ar însemna fie majorarea deficitului, cu costuri mai mari de finanțare, fie tăierea drastică a altor cheltuieli, fie creșteri de taxe și impozite. „Nimeni nu cred că vrea să le facă”, a spus premierul interimar.
În plus, Bolojan a avertizat că o decizie definitivă favorabilă Înaltei Curți ar putea crea un precedent pentru orice ordonator principal de credite nemulțumit de bugetul primit, care ar putea cere instanței să oblige Ministerul Finanțelor să îi suplimenteze alocările. „Alocarea preferențială în baza unei hotărâri judecătorești deschide calea unor, așa-zise, rectificări, care sunt efectuate de puterea judecătorească”, a spus Bolojan.
În final, premierul a rezumat acuzația Guvernului: „Nu este normal să existe o structură juridică care își stabilește în mod independent salariile și care își aprobă sentințe, fiind, oricum am spune, direct interesați într-o astfel de situație, care, dacă mai continuă în felul acesta, creează serioase probleme bugetare”.
Înalta Curte acuză „presiuni asupra justiției”
Înalta Curte a reacționat joi, acuzând Guvernul că, prin declarațiile făcute, afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor. „Este fără precedent ca, înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu, una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia”, a transmis ÎCCJ, potrivit HotNews.ro și Digi24.ro. Instanța supremă a subliniat și că afirmațiile vin din partea unui Guvern demis, aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale, până la instalarea unui Executiv cu puteri depline.
ÎCCJ a mai susținut că un astfel de demers ar exceda administrării curente a treburilor publice și că „argumentele juridice se susțin în fața instanței de judecată”.
La scurt timp, și Parchetul General a transmis că își exprimă solidaritatea instituțională cu Înalta Curte, „în apărarea independenței justiției”. Ministerul Public a arătat că independența justiției „nu reprezintă un privilegiu al magistraților, ci o garanție constituțională instituită în beneficiul fiecărui cetățean”, potrivit Digi24.ro.
Potrivit HotNews.ro, demersul Înaltei Curți a venit după ce Guvernul a decis să amâne plățile restanțelor salariale din acest an, iar banii prevăzuți pentru magistrați să fie folosiți pentru pachetul social destinat persoanelor vulnerabile.