Premierul Ilie Bolojan vrea ca Guvernul să-și angajeze răspunderea pe pachetul de măsuri pentru restructurarea administrației la finalul acestei luni, după prima ședință a coaliției din acest an, când s-a discutat și despre necesitatea unui pachet de măsuri de relansare economică.
În ce privește bugetul, acesta ar putea fi prezentat în Parlament în a doua jumătate a lunii februarie.
„Foarte apropiat”
Liderii PSD, PNL, USR și UDMR au discutat, luni, despre pachetul de reformă al administrației, măsuri de revigorare a economiei, bugetul pe 2026 și votul dat de România pentru acordul UE-Mercosur, iar premierul Ilie Bolojan a anunțat într-o reuniune a conducerii liberale că va propune ca Guvernul să își angajeze răspunderea pe reforma administrației în data de 29 ianuarie.
Potrivit spotmedia.ro, în ce privește reforma administrației și economia, vor fi proiecte de lege separate, la fel ca la angajările de răspundere anterioare, pentru a se evita eventuale probleme în cazul în care vreunul dintre pachete va fi contestat la CCR.
Într-o ședință a Biroului Politic Național al PNL, Bolojan a arătat că măsurile din pachetul privind restructurarea administrației așa cum sunt în „forma agreată de coaliție” sunt „foarte apropiate de forma proiectului de lege de pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor”.
Acest proiect prevede reducerea în acest an a cheltuielilor administrațiilor locale cu 10%, fără afectarea salariilor de bază ale angajaților, inclusiv cu reduceri de posturi, iar de anul viitor, diminuarea posturilor cu 30% din organigramele aprobate de prefecturi, așa încât reducerea efectivă a posturilor să fie de 10%.
În aceeași zi, Guvernul ar urma să-și angajeze răspunderea și pe un pachet de măsuri pentru relansare economică, a cărui formă va fi definitivată până pe 26 ianuarie, „cu contribuția tuturor partenerilor din coaliție”, potrivit unui comunicat al PNL.
Pachetul economic, condiție PSD
Măsurile economice ar fi fost cerute de PSD, iar liderul UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că această cerință ar fi „absolut logică”. „Nu e moneda de schimb neapărat, dar, undeva, e absolut logic să mergi şi cu acest pachet, fiindcă noi încă de anul trecut am promis că vom veni cu stimulente pe partea de economie. Nu putem rezolva deficitul bugetar doar prin creştere de taxe, prin tăieri, trebuie şi o creştere economică, şi de aceea toată lumea doreşte să avem acest pachet aprobat înainte de buget şi împreună cu această reformă în administraţie”, a declarat liderul UDMR pentru Euronews România.
El a precizat că unele prevederi din acest pachet economic se vor aplica din acest an, iar altele de anul viitor. Ar fi vorba de mai multe măsuri, ce ar viza neimpozitarea profitului reinvestit, dar și stimularea angajării unor anumite categorii de persoane prin subvenționarea parțială a salariilor acestora. „Important este să stimulăm economia, să avem locuri de muncă şi creştere economică, în paralel cu reducerea cheltuielilor”, a spus Kelemen Hunor.
Bugetul, în februarie
Potrivit comunicatului PNL, în urma unor analize ale Ministerului Finanţelor şi pentru a se ține cont de paşii premergători care mai trebuie făcuţi, se are în vedere adoptarea bugetului de stat pe anul 2026 în a doua jumătate a lunii februarie.
Discuțiile pe tema bugetului din ședința de luni a coaliției au fost dominate, potrivit spotmedia.ro, de nemulțumirile determinate de intenția premierului Ilie Bolojan de a reduce sumele alocate autorităților locale din cotele defalcate din TVA și din impozitul pe venit, comparativ cu anul 2025.
Pentru a gestiona acest conflict, coaliția a decis constituirea unui comitet special coordonat de vicepremierul Tanczos Barna, din care vor face parte reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, ai fiecărui partid din coaliție și reprezentanți ai primarilor de municipii, orașe și comune.
PSD a cerut insistent formarea acestui comitet, motivând că reducerea cotelor defalcate ar forța administrațiile locale să se autofinanțeze, în condițiile în care multe abia reușesc să acopere cheltuielile curente.
Votul pe Mercosur și Oana Țoiu
Pe de altă parte, liderii PSD și UDMR au cerut explicații pentru votul dat de România la COREPER (Consiliul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor UE) în favoarea acordului UE-Mercosur, fără o discuție prealabilă în coaliție.
Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a criticat modul în care MAE a gestionat situaţia privind acordul Mercosur şi a cerut, la fel ca liderul UDMR Kelemen Hunor, ca ministra Oana Ţoiu să vină să explice la următoarea reuniune a coaliției cum s-a ajuns ca România să dea votul în COREPER.