Pachețelul lui Bolo: După măsurile care i-au taxat doar pe contribuabili, Guvernul Bolojan propune și o serie de reforme administrative

• După o serie de măsuri nepopulare care i-au taxat doar pe contribuabili, Guvernul Bolojan propune, „cu voie de la PSD”, și primele reforme administrative
• BIHOREANUL vă prezintă principalele prevederi ale Pachetului 3 lansat în dezbatere publică de Ilie Bolojan, care nu reușește să impună în 2026 reduceri efective din schemele încărcate ale administrației centrale și locale, ci doar obligă instituțiile să-și micșoreze cheltuielile totale de personal cu 10%, introducând și o serie de supra-taxe și măsuri împotriva rău-platnicilor

Guvernul Bolojan n-a avut de ales decât nepopularitatea. Forțat să reducă deficitul bugetar record de 9,3% din PIB sub amenințarea sistării fondurilor UE și retrogradării României ca nerecomandată pentru investiții, a adoptat astă-vară un prim pachet de măsuri în acest scop, în principal prin majorarea cotei generale a TVA la 21%. În toamnă a urmat Pachetul 2, ce viza, pe lângă pensiile magistraților, noi reglementări în materie de insolvență și fiscalitate, inclusiv creșterea, din acest an, a taxelor și impozitelor locale pe clădiri și vehicule. Urmarea? La finele lui 2025, deficitul a scăzut sub 8,4%.

Dar anul acesta trebuie să coboare la 6,4%, așa că, după lungi amânări, Guvernul a pus pe masă proiectul celui de-al treilea set de măsuri, cu reduceri de cheltuieli și restructurări ale administrației, restrângerea posibilităților de ocolire la plata dărilor către primării, supra-taxe pe construcțiile nelegale ori suspendarea permiselor auto ale șoferilor cu amenzi neachitate.

BIHOREANUL vă prezintă principalele prevederi ale proiectului publicat săptămâna trecută în transparență decizională, pentru care Guvernul își va asuma, încă o dată, răspunderea, cu riscul unei noi moțiuni de cenzură.

Din vară 

Întins pe 56 pagini, noul proiect modifică și completează aproape o duzină de acte normative, de la Codul Administrativ, Codul Fiscal și Codul de procedură fiscală până la legi organice, precum cele privind statutul funcționarului public, finanțele publice locale, venitul minim de incluziune și drepturile persoanelor cu handicap, și OUG-uri cum sunt cele privind regimul circulației pe drumurile publice și regimul juridic al contravențiilor.

Cel mai mediatizat segment al proiectului urmărește reducerea cheltuielilor de personal și a numărului de angajați din administrația centrală și din cele locale, care ar urma să intre în vigoare din vară. „Dacă acest proiect va fi promovat în cursul lunii ianuarie în Guvern și aprobat și se merge spre asumare în Parlament și în cursul lunii februarie va intra în vigoare, atunci termenul rezonabil, dar maxim, în care autoritățile locale și centrale trebuie să facă măsurile de reducere de posturi sau reducerea de cheltuieli de personal este 1 iunie 2026”, a explicat ministrul bihorean al Dezvoltării și Administrației Publice, Cseke Attila (foto).

După numărul de locuitori

Administrațiile publice centrale (ministere și instituții subordonate) și locale (primării, consilii județene și subordonatele acestora) vor fi obligate la reducerea cheltuielilor de personal, în caz contrar urmând să le fie sistate alocările de la bugetul de stat. În acest an, ca măsură temporară, au de ales între reducerea cheltuielilor cu 10% și tăierea posturilor cu 10%, urmând ca din 2027 să devină obligatorie tăierea a 30% din posturile prevăzute în organigrame, excepție făcând instituțiile din educație, asistență socială și sănătate. Conform expunerii de motive, în 2026 cheltuielile bugetare ar urma să fie reduse cu 3,3 miliarde lei, iar în perioada 2027-2030 cu 5,7 miliarde lei anual.

Proiectul prevede ca scăderea cheltuielilor să se facă în acest an fără afectarea salariilor de bază ale angajaților, prin reorganizarea instituțională, reducerea de sporuri și/sau tăieri de posturi, în corelare cu numărul de locuitori din fiecare UAT și cu volumul activității. Procedura de reorganizare a instituțiilor va trebui definitivată în cel mult 90 de zile și aplicată efectiv în maximum 30 de zile.

De asemenea, se reglementează structurile de Poliție Locală: în orașele mici un polițist local va putea fi angajat la 1.200 locuitori doar dacă bugetul local acoperă integral costurile de funcționare, iar în orașele mari va putea fi un polițist local la 6.500 de locuitori.

O noutate este opțiunea angajării de funcționari publici cu jumătate de normă, care să poată avea relații de serviciu și cu o altă administrație locală, ceea ce ar ajuta UAT-urile mici în căutare de juriști, specialiști în achiziții publice și în proiecte cu fonduri europene.

„Foarte greu” 

Un singur primar bihorean, din 101 câți sunt în total, afirmă că UAT-ul pe care îl conduce va fi afectat de noile prevederi. „Anul acesta va trebui să reducem cheltuielile de personal cu 10%, ceea ce în cazul nostru ar însemna tăierea sporului de fonduri europene, iar anul viitor vom fi nevoiți să disponibilizăm 18 din cei 59 angajați”, a declarat BIHOREANULUI Ioan Laza (foto), primarul PSD din Sânmartin. „Ne va fi foarte greu, populația a crescut, avem peste 50 de șantiere și proiecte cu fonduri europene de 70 milioane euro”.

Ceilalți primari, indiferent de culoarea politică, spun că au „tuns” organigramele încă din perioada 2020-2024, când actualul premier conducea Consiliul Județean Bihor și a instituit un sistem de alocări financiare ce lua în calcul inclusiv numărul angajaților din primării raportat la numărul de locuitori. „Noi avem 15 posturi aprobate, dar ocupate numai 9, cu tot cu primar și vice. Și dacă putem, nu facem noi angajări. Cetățenii vor să vadă investiții, nu cum se duc banii pe salariile din primării”, spune Petru Curta, edilul PSD al comunei Cărpinet.

Salarii „nesimțite” și CA-uri micșorate

Pachetul 3 vizează și reducerea cu 25% a posturilor din prefecturi, cu excepția celor din serviciile de Permise-Înmatriculări și Pașapoarte.

De asemenea, reglementează reducerea numărului de consilieri personali din cabinetele demnitarilor, atât la nivelul administrației centrale, cât și în administrațiile locale, în total cu 6.102 posturi, rezultând o economie anuală de 362,630 milioane lei. De pildă, cabinetul premierului se va subția la doar 5 posturi (de la 9 în prezent), tot maximum 5 consilieri vor putea avea vicepremierii cu portofolii, iar 3 cei fără portofolii și miniștrii.

Noul act normativ va institui și un plafon salarial pentru președintele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, așa încât acesta să nu poată încasa mai mult de 90% din indemnizația ministrului Dezvoltării și Administrației Publice, precum și limitarea salariilor din toate instituțiile subordonate acestui Minister.

Totodată, proiectul prevede reducerea numărului membrilor Consiliilor de Administrație ale Agenției Naționale de Cadastru și Agenției Naționale a Locuințelor, de la 9 la 5 membri și, respectiv, de la 7 la 5 membri.

(Inquam Photos / Octav Ganea)

Proprietățile, „vânate” de sus

Pachetul 3 vine și cu măsuri de clarificare și extindere a bazei de impunere pentru clădiri, terenuri și vehicule, instituind obligații inclusiv în sarcina persoanelor care dețin clădiri construite nelegal.

Pentru lucrările realizate legal, cu autorizație de construire, valoarea de impozitare va fi calculată pe baza informațiilor din documentele oficiale, cum ar fi anexa din cererea pentru emiterea autorizației și proiectul anexat acesteia, iar situația construcțiilor realizate fără autorizație (exceptându-le pe cele edificate înainte de 1 august 2001) este reglementată așa încât valoarea de impozitare să fie calculată în funcție de suprafață.

Totodată, se majorează cu 100%, pentru 5 ani, impozitul pe clădirile construite fără autorizație, iar proprietarii vor fi obligați să declare toate clădirile, inclusiv pe cele construite fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia, în scopul stabilirii impozitelor. Nedeclararea va duce la majorări succesive ale impozitului cu 30% pentru fiecare perioadă de întârziere de 6 luni. Pentru verificări în teren, autoritățile locale vor putea folosi imagini satelitare și din drone.

Nu plătești, nu primești

Proiectul adaugă noi reguli în ce privește majorarea cuantumului amenzilor contravenționale în cazul neachitării la termen: cu 30% dacă amenda nu este plătită în 3 luni și cu încă 30% dacă nu e achitată în 6 luni. Proprietarii de vehicule care nu-și achită amenzile în 90 de zile nu vor mai putea conduce pe drumurile publice.

Un vehicul achiziționat, înmatriculat și vândut în același an calendaristic va genera stabilirea unui impozit cu un singur termen de plată, la data înstrăinării, iar în cazul radierii din circulație proprietarul va avea obligația să depună declarația de radiere la organul fiscal local în 30 de zile, fiind obligat să achite impozitul până la data radierii.

Plata impozitelor locale va fi tot mai greu de ocolit, pentru că bazele de date ale Ministerului Finanțelor și ale MAI se interconectează, organul fiscal central devine obligat să transmită organelor fiscale locale informații atât despre sursele de venit ale persoanelor, cât și informațiile de la Uniunea Notarilor Publici privind actele translative ale dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, „în vederea valorificării din punct de vedere fiscal”.

O altă noutate e că organele fiscale locale vor putea cesiona creanțele rezultate din neachitarea amenzilor către executori judecătorești sau operatori specializați în scopul recuperării sumelor.

Vor putea fi executate silit inclusiv persoanele cu handicap și beneficiarii venitului minim de incluziune, cărora primăriile le vor putea reține datoriile din sumele de care beneficiază.

Câștig din „păcănele”

Tot pentru ca primăriile să aibă mai mulți bani, așa încât să nu depindă de bugetul de stat, Pachetul 3 le conferă un rol activ și mai multe beneficii inclusiv prin autorizarea și taxarea operatorilor de jocuri de noroc.

Concret, firmele de „păcănele” vor fi obligate să le solicite acordul pentru a funcționa într-o anume localitate, care le va da sau nu, în funcție de prioritățile de dezvoltare, planificarea urbanistică, obiectivele de protecție publică și de sănătate comunitară. În plus, primăriile vor putea delimita zonele în care pot fi desfășurate astfel de activități și vor stabili cuantumul taxelor locale pentru autorizare, care se va face anual.

Bani să iasă...

„CUMPĂRĂM TIMP”

Se impune o altă organizare administrativ-teritorială

Amânat cu lunile din cauza obiecțiilor și tergiversărilor PSD, proiectul Pachetului 3 este un pas înainte, dar nu o soluție pe termen lung pentru administrația din România, avertizează unii analiști. Motivul? Chiar dacă prin aplicarea noilor măsuri se economisesc anual aproape 6 miliarde lei, suma e nesemnificativă pe lângă cei aproape 170 miliarde lei, cât costă anual administrația românească. 

„Dacă vrem să ajungem la un deficit de 4-5%, trebuie să tăiem vreo 50 miliarde lei în fiecare an”, a calculat economistul Adrian Negrescu. Deocamdată, afirmă acesta, „cumpărăm timp din punct de vedere al reformelor”, dar pe termen lung soluția este reorganizarea administrativ-teritorială a țării cu 41 de județe și peste 3.181 primării.