Călin Georgescu zice că ar trebui să ieșim din NATO și UE, că nu avem nevoie de fonduri europene câtă vreme îl avem pe Dumnezeu, iar unei jurnaliste din Basarabia i-a povestit despre poporul moldovean. Numai pentru asemenea vorbe, CCR ar fi îndreptățită să nu-l lase să participe la alegerile prezidențiale.
De fiecare dată, zice că vorbele îi sunt scoase din context, iar admiratorii îi acceptă cu fanatism alegațiile, căci altfel nu se explică procentele uriașe cu care e creditat. Problema mare nu este că omul o ia mereu pe arătură, ci că jumătate din populație îl urmează.
Cred că dl Georgescu ar trebui lăsat să participe la Prezidențiale. Ar fi ocazia perfectă să vedem câți dintre români vor cu Moscova și câți cu Europa. Și atunci ar trebui să decidem ce fel de Românie construim. De ce să se certe frate cu frate, colegii și amicii între ei, doar pentru că unii vor cu Antonescu sau Nicușor, iar alții cu Georgescu?
Imaginați-vă cum ar fi să împărțim România în două și fiecare să-și vadă de drumul lui. Oamenii lui Georgescu să meargă în Răsărit, către Rusia - evident, cu condiția să păstreze suveranitatea asupra tunelurilor dacice -, iar soroșiștii, mâncătorii de gândaci și iubitorii de homosexuali să rămână lipiți de Vest. Iar cei care pică de partea greșită a graniței n-au decât să se mute dintr-o Românie în alta.
La ce le trebuie „suveraniștilor” fonduri europene, autostrăzi, irigații și școli câtă vreme îl au pe Dumnezeu? La ce le trebuie armată, în afară de cea de popi cărora li se văd epoleții de sub sutane? La cel mai mic pericol vor veni mujici din stepe să-i apere de putredul Occident, să le bea rachiurile și să le violeze muierile.
Deci, fiecare român cu țărișoara lui! Poate așa urmașii dacilor și ai romanilor vor trăi în bună pace cu frații și vecinii lor.