Huzur de criză

Peste 1,2 milioane de lei au fost cheltuite de 20 de primării din Bihor pe sporuri şi prime nelegale date angajaţilor. Situaţia a fost constatată de Camera de Conturi în urma unor acţiuni de audit financiar şi controale care au vizat legalitatea cheltuirii banilor publici de către angajaţii Consiliului Judeţean şi 39 de primării în anul 2009.

Raportul, publicat recent pe pagina de internet a Curţii Naţionale de Conturi, arată că funcţionarii gestionează păgubos resursele publice. Nu urmăresc şi încasează veniturile din impozite şi taxe, cheltuie fără să respecte reglementările în privinţa achiziţiilor publice, dar îşi acordă, în schimb, salarii cu sporuri şi prime de multe ori nemeritate.

Spor de condiţii vătămătoare

Primăriile Oradea, Salonta, Nucet, Borş, Balc, Tileagd, Boianu Mare sunt doar câteva din cele 20 de instituţii publice obligate să returneze salarii, sporuri, tichete, prime de concediu în valoare de 1.292 000 lei acordate în 2009 funcţionarilor publici.

La Borş, de pildă, funcţionarii Primăriei şi-au acordat pe lângă sporurile legale şi unul "de dispozitiv", ca şi cum ar fi permanent la dispoziţia primarului şi a cetăţeanului, chit că, potrivit legii, de acest ajutor beneficiază doar angajaţii Ministerului Internelor, obligaţi prin lege să fie mereu la dispoziţie, pentru a interveni în cazuri de forţă majoră.

Prejudiciul, de 107.000 lei, a fost recuperat de inspectorii Camerei de Conturi încă în timpul controlului, nu ca la Salonta, unde angajaţii Primăriei s-au "lipit" ilegal de aproape 500.000 lei sporuri pentru "asigurarea ţinutei corespunzătoare la locul de muncă" şi de peste 30.000 lei sporuri de "condiţii vătămătoare". Aici, prejudiciul nu a fost recuperat deoarece reprezentanţii Primăriei au atacat actul de control în instanţă, iar procesul este încă pe rol.

Concesiuni uitate

Lista de nereguli descoperite de Camera de Conturi Bihor este, însă, mult mai lungă. Deşi la capitolul cheltuieli de personal, funcţionarii s-au dovedit extrem de generoşi şi zeloşi, nu acelaşi lucru se poate spune despre modul în care şi-au îndeplinit sarcinile de serviciu. Inspectorii au constatat că unele primării nu s-au preocupat să-şi încaseze taxele şi impozitele pentru construcţii şi terenuri, valoarea pagubei fiind apreciată la 2,5 milioane lei. Oradea, Nucet, Borş, Balc sau Sântandreiul nici nu au o evidenţă clară a terenurilor şi imobilelor, au constatat inspectorii.

Administraţiile locale controlate nu au urmărit nici modul în care se declară construcţiile realizate după expirarea termenului prevăzut în autorizaţiile de construire, pentru a stabili impozitul pe clădiri, nici dacă valoarea declarată a imobilelor sau a terenurilor este cea reală.  În unele cazuri, ca de pildă la Dobreşti, reprezentanţii Primăriei nu au stabilit şi încasat taxa pe teren aferentă terenurilor forestiere. La alte primării, cum e cea din Borş, funcţionarii au "uitat" să încaseze redevenţele cuvenite pentru terenurile concesionate către Petrom pe ultimii doi ani, valoarea prejudiciului fiind de 430.000 lei!

Cheltuieli după ureche

O pagubă cu mult mai mare se înregistrează în cazul contractelor derulate de instituţiile publice pentru efectuarea unor lucrări curente şi de investiţii. Aproape 7 milioane de lei s-au cheltuit nelegal pentru decontarea unor preţuri la materiale mai mari decât cele din devizele-ofertă sau din facturile de procurare, sau chiar a unor situaţii de lucrări nereale ori neexecutate.

Astfel de probleme au fost descoperite la Consiliul Judeţean Bihor, la contractul pentru modernizarea DJ 797 Bicaciu-Ianoşda, lucrare atribuită în urma unei licitaţii dubioase firmei Asfamixt, sau pentru modernizarea DJ 764 Beiuş, Roşia-Bratca-Damiş, efectuată de Construct Mod. În ultimul caz, prejudiciul a fost descoperit în urma verificărilor făcute în teren, unde drumul s-a dovedit mai îngust decât varianta din proiect, iar calculele au arătat că firma a încasat ilegal aproape 200.000 lei de pe urma materialelor şi a manoperei decontate în plus.

Licitaţii cu amenzi

Alte 167.000 lei s-au plătit ilegal de CJ firmelor Complex Service Aleşd, Asfamixt şi GP Săgeata Prod Suplac, pentru lucrările efectuate în sezonul de iarnă 2009-2010 şi acceptate la preţuri mai mari decât cele ofertate şi contractate.

De altfel, în cazul acestor contracte, verificările inspectorilor au confirmat şi dezvăluirile făcute de BIHOREANUL cum că licitaţiile nu au respectat prevederile legale. Potrivit notei de constatare, firmele au câştigat contractele în urma unei proceduri viciate, printre neregulile semnalate fiind şi faptul că membrii comisiei au favorizat făţiş Asfamixt, acceptându-i o ofertă subevaluată, iar în momentul stabilirii firmei câştigătoare comisia de organizare nu a comunicat punctajul obţinut de firme pentru costul transportului materialului antiderapant, cerinţă stabilită prin caietul de sarcini.

În urma celor constatate, Camera de Conturi a sesizat Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, care a făcut propria verificare, confirmând neregulile şi stabilind că, în cazul licitaţiilor pentru modernizarea celor două drumuri şi pentru deszăpezire "toată procedura derulată a dus la restricţionarea concurenţei între operatorii economici", motiv pentru care CJ a fost sancţionat cu avertisment scris şi amenzi de 30.000 lei.

Deconturi duble, achiziţii inexistente

Plăţi nelegale au fost descoperite şi la primăriile verificate de inspectorii financiari. La Oradea, de pildă, peste 350.000 lei au fost plătiţi nelegal furnizorilor de servicii, printre care se află şi firma Abed Nego, care a executat accesul pietonal de la Gara Oradea şi care a încasat nelegal 81.000 lei pentru 1800 de metri de cablu pe care trebuia să îi scoată din pereţi şi nu să îi cumpere şi 75.000 lei pentru cantităţi de materiale nejustificat de mari trecute în deviz.

Reprezentativă pentru modul în care se fac cheltuielile în primăriile din Bihor este şi situaţia de la Nucet, unde primarul a achitat în 2009 1.856.000 lei pentru două staţii de epurare pe baza unor situaţii de lucrări certificate de compartimentul de specialitate, cu toate că, după cum aveau să descopere inspectorii în iunie 2010, utilajele respective nu erau nicăieri! "În timpul controlului, auditorii au solicitat inventarierea acestor echipamente tehnologice la locul de depozitare, constatând că în realitate ele nu există, deşi au fost decontate executantului în luna septembrie 2009", se arată în raport.

Cele două staţii de epurare au fost livrate de firma cu pricina chiar în timpul controlului, însă inspectorii i-au obligat pe furnizori şi la plata unor penalităţi pentru perioada cuprinsă între data achitării utilajelor şi data recepţiei, în sumă de 100.000 lei.

Măsuri

Ca urmare a verificărilor, Camera de Conturi Bihor a emis 37 de decizii, prin care au fost dispuse 351 de măsuri pentru remedierea abaterilor şi recuperarea prejudiciilor care, în ansamblu, depăşesc 85 milioane lei şi, potrivit inspectorilor, "sunt rezultatul unui management defectuos asupra fondurilor publice, pe fondul necunoaşterii sau cunoaşterii insuficiente a procedurilor privind administrarea resurselor publice locale".

De asemenea, se mai arată în raport, neregulile pun în evidenţă faptul că există disfuncţionalităţi majore în organizarea şi exercitarea controlului intern la nivelul administraţiilor locale, motiv pentru care s-a recomandat consiliilor locale, primăriilor dar şi Consiliului Judeţean Bihor "să adopte hotărâri care să înlăture posibilitatea producerii de pagube şi să asigure utilizarea resurselor locale în condiţii de maximă economicitate, eficienţă şi eficacitate". Doar să se vrea...

HAOS TOTAL
Primăria penală

De departe cel mai mare dezastru financiar a fost descoperit de inspectori la Primăria comunei Boianu Mare, unde funcţionarii nu au putut prezenta în prima fază niciun document contabil justificativ pentru veniturile şi cheltuielile efectuate de instituţie. Acesta este motivul pentru care verificările demarate în iulie 2010 au şi fost suspendate în prima fază şi reluate în octombrie.

Chiar şi aşa, inspectorii au descoperit o serie de abateri comise de primarul Sorin Vasile Groza (foto) şi contabila şefă Elena Negrean în cursul anului 2009. Cei doi au falsificat listele cu persoanele asistate social, dublând numărul lor de la 43 la 90 şi ridicând abuziv peste 170.000 lei în numele acestora, au inventat salariaţi în numele cărora au încasat salarii de peste 31.000 lei şi au umflat totodată şi statele de plată, ridicând de la Trezorerie 306.546 lei pentru care nu au reuşit să prezinte documente justificative. Camera de Conturi a sesizat frauda organelor de anchetă penală, cercetările fiind în curs.