Metoda sistematizării prin demolarea unor clădiri, abandonată după Revoluţie, a redevenit o practică sub administraţia Bolojan. Întâi au căzut pradă buldozerelor casele din calea noului drum expres, apoi imobilele din strada Oneştilor aflate în drumul spre noul cartier de blocuri, iar acum a venit rândul a încă 15 imobile care trebuie să "facă loc" noului Pod al Centenarului.
Toate cazurile s-au lăsat cu procese intentate de expropriaţii nemulţumiţi de valoarea despăgubirii primite. "Pe banii primiţi de la Primărie pentru o casă abia dacă îţi poţi lua o garsonieră", reclamă o orădeancă.
Vine demolarea!
Mai binele e duşmanul binelui! Într-un oraş vechi de sute de ani, cu trama stradală evident subdimensionată pentru traficul din prezent, primarul trebuie să aibă un curaj nebun pentru a expropria imobilele ce stau în calea dezvoltării urbanistice. Iar Ilie Bolojan (foto) nu duce lipsă deloc de curaj!
Încă din primul mandat, edilul a pus să fie rase câteva case pentru a face drumul rapid, continuând cu imobilele de lângă Aquaparkul Nymphaea, cu vechile case ce îngreunau accesul spre noul cartier de blocuri din strada Oneştilor, iar săptămâna trecută a fost pusă la pământ vulcanizarea non-stop din intersecţia străzilor Ady Endre şi Szigligeti Ede, urmând ca anul viitor să mai fise rase încă 15 imobile, de pe strada Plevnei. Motivaţia este de fiecare dată aceeaşi. "Primăria uzează de exproprieri pentru că altfel nu poţi face lucrări. Interesul public primează în faţa celui privat", spune Bolojan.
Despăgubiri de formă
Depinde, însă, în ce condiţii. În câţiva ani, Primăria a acumulat zeci de procese în care proprietarii reclamă subevaluarea despăgubirilor. Primii au fost locuitorii străzii Graurilor, peste grădinile cărora trece drumul rapid. În 2014, oamenii au acuzat municipalitatea că le-a subevaluat proprietăţile, încadrându-le într-o categorie inferioară de impozitare, ceea ce le-a "ieftinit". "Pentru că unii nu am fost de acord cu evaluarea, Primăria ne-a spus să ne adresăm instanţei", declara atunci unul dintre cei 11 proprietari afectaţi, Tiberiu Bodea.
Oamenii susţin că subevaluările sunt o practică curentă. "Mi-au dat 33.000 euro pe o locuinţă cu trei camere, baie, gazul tras şi teren de 240 metri pătraţi. Cu banii aceştia abia îţi iei o garsonieră", protesta anul trecut Gheorghe Martin, proprietarul uneia dintre casele demolate de Primărie pentru a face loc sensului giratoriu şi drumului de acces din intersecţia străzii Oneştilor cu Simion Bărnuţiu. Rămas pe drumuri şi în imposibilitatea să-şi cumpere altă locuinţă, omul s-a mutat în Austria şi a dat Primăria în judecată.
"În România nu te poţi baza pe nimic!"
Nu toţi orădenii au, totuşi, tăria să lupte cu municipalitatea pentru "justa şi prealabila" despăgubire prevăzută de lege.
"Fiica mea a primit 33.000 euro pentru o casă cu două camere şi 60 metri pătraţi de teren, când o casă la fel, pe strada Barcăului, costă 80.000 euro. Şi-a lăsat banii în bancă şi a plecat în Anglia, la muncă. Fie ce-o fi! I-a fost teamă că, dacă dă Primăria în judecată, rămâne şi fără banii ăştia. În România nu te poţi baza pe nimic!", zice Maria Baniai (foto).
Până în vara anului trecut, femeia a locuit în casa fiicei sale din strada Oneştilor, după care s-a mutat în Hidişelul de Sus. Cu despăgubirea primită de la Primărie abia dacă găsea o garsonieră în oraş...
Expertize după client
Veştile proaste se răspândesc repede! Puşi în situaţia de a fi evacuaţi pentru lărgirea străzii Plevnei la două benzi, proprietarii unor case ce urmează să fie demolate au ales de la început protestul. Oamenii au depus la Primărie o petiţie prin care se opun lărgirii străzii, reclamând municipalitatea că vrea să le subevalueze.
"Experţii Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România plătiţi de Primărie lucrează cu o marjă de eroare de până la 30% pe evaluările pe care le fac. La o casă pusă la punct, 30% poate însemna şi 50.000 euro", protestează avocata Crina Nicolaescu, ea însăşi proprietară în zonă, în numele celor afectaţi. Ea şi-a cerut deja propria expertiză ANEVAR şi aşteaptă confruntarea cu cea comandată de Primărie.
Experienţa a demonstrat că evaluatorii încearcă să-şi avantajeze clientul oferind expropriaţilor despăgubiri mai mici. "Fiecare lucrează în interesul clienţilor. Pe strada Oneştilor s-au plătit despăgubiri pentru o casă cu teren cam cât a plătit în aceeaşi zonă un dezvoltator imobiliar doar pentru un amplasament similar", susţine, la adăpostul anonimatului, un evaluator.
Inaccesibilul
Într-o încercare de a determina Primăria, dacă nu să se răzgândească, măcar să le plătească despăgubiri corecte, expropriaţii din strada Plevnei au încercat să intre în audienţă la primar. Zadarnic.
"Primarul Ilie Bolojan nu s-a prezentat la audienţă, ci a delegat-o pe doamna Anca Grama, purtătorul de cuvânt al Primăriei, să preia problema noastră. S-a încercat şi abordarea directă a primarului, fără programare, dar acesta a refuzat o discuţie spunând că «nu este pregătit» şi că «are de condus o instituţie»", reclamă Nicolaescu.
Avocata spune că aceeaşi atitudine pasiv-agresivă au avut-o şi subalternii edilului. Spre exemplu, controversatul director adjunct al Direcţiei Patrimoniu Imobiar, Cristian Popescu, i-a ameninţat că, dacă nu vor permite accesul expertului Primăriei în locuinţe, imobilele lor vor fi subevaluate. De parcă n-ar fi destulă presiune pe expropriaţi...
După ghidul notarilor
Previzibil, edilul respinge categoric toate acuzaţiile. "Am discutat cu oamenii şi le-am spus că nu mă pot exprima câtă vreme nu cunosc valoarea stabilită de expert", spune Ilie Bolojan. El consideră justificată nemulţumirea celor expropriaţi din casele în care şi-au trăit copilăria şi adolescenţa. "Nimeni nu este încântat de o asemenea operaţiune. Pe drumul expres am fost făcut în fel şi chip. I-am explicat unei doamne că nu şi-ar fi putut vinde casa la preţul oferit de Primărie. Femeia mi-a răspuns că în casa aceeea a copilărit şi a locuit toată viaţa, iar amintirile nu i le pot despăgubi", spune Bolojan.
Primarul afirmă că, în ciuda acuzelor, orădenii primesc despăgubiri corecte. "Cetăţenii nemulţumiţi ne-au dat în judecată, unii au primit cam 10%-20% în plus la despăgubiri, dar în majoritatea cazurilor instanţa ne-a dat câştig de cauză. Evaluatorii Primăriei folosesc grila notarilor". BIHOREANUL nu a putut verifica, însă, această informaţie, fiindcă Primăria nu i-a pus în timp util la dispoziţie informaţiile privind imobilele expropriate până acum.
La minimum
Oricum, argumentele edilului nu compensează drama orădenilor scoşi din case. Primăria le evaluează imobilele, le virează banii într-un cont, le dă circa 6 luni să se mute, după care le dărâmă locuinţele. Nemulţumiţii se pot adresa instanţelor, dar asta înseamnă să se mute în chirie, pentru că nu se pot atinge de bani, căci ar însemna că au acceptat "preţul", să-şi plătească alt evaluator, care să dovedească o valoare mai mare a imobilului, să se confrunte cu contraexpertiza municipalităţii şi să aştepte ani de zile o sentinţă favorabilă.
Expropriaţii din 2014, de la drumul rapid, nu au nici astăzi o sentinţă definitivă, cei demolaţi anul trecut din strada Oneştilor abia dacă au fost citaţi la primul termen, aşa că orădenii care urmează să fie scoşi din strada Plevnei ştiu că trebuie să se înarmeze cu răbdare. Într-adevăr, evaluatorii municipalităţii lucrează după grila notarilor, dar aceasta prevede doar valorile orientative minime ale proprietăţilor. Or, asta numai o justă şi prealabilă despăgubire nu este!
"Exproprierea se poate face numai pentru o cauză de utilitate publică stabilită potrivit legii, cu justă şi prealabilă despăgubire, fixată de comun acord între proprietar şi expropriator. În caz de divergenţă asupra cuantumului despăgubirilor, acesta se stabileşte pe cale judecătorească"
Codul Civil
EXPROPRIEREA "INSTANT"
Demolare pentru regenerare
Prin vocea preşedintelui executiv Ilie Bolojan, Asociaţia Municipiilor din România anunţa la sfârşitul anului trecut că va promova un proiect de lege care va face posibilă exproprierea de utilitate publică în regim de urgenţă nu doar pentru amenajarea de drumuri, căi ferate şi reţele de utilităţi, ca până acum, ci şi pentru operaţiuni de regenerare urbană.
"Din aproximativ un miliard de euro disponibili prin axa de mobilitate urbană pentru municipiile reşedinţă de judeţ, aproximativ 100 milioane euro sunt pentru regenerare urbană. Pentru a converti terenuri abandonate, zone centrale abandonate, foste zone industriale, primeşti bani europeni", justifică primarul orădean.
Exproprierea în regim de urgenţă presupune că municipalitatea va putea demola o casă pentru a face un parc fără să mai aştepte acordul proprietarilor. La fel ca în cazul orădenilor scoşi din imobile, municipalitatea le va vira banii în cont, iar nemulţumiţii care vor să conteste evaluările vor fi nevoiţi să se mute în chirie şi să aştepte ani de zile sentinţele.