Rentabilitatea noului CET pe gaz depăşeşte cele mai optimiste previziuni. Scumpirea curentului şi creşterea consumului, pe fondul celei mai grele ierni din ultimul deceniu, au crescut exponenţial încasările Termoficare.
Conform previziunilor, societatea va încasa până la sfârşitul anului 19 milioane euro numai din vânzarea energiei electrice pe care o produce în cogenerare, alături de cea termică. În ciuda acestui fapt, conducerea municipalităţii exclude, totuşi, ieftinirea gigacaloriei furnizate orădenilor sufocaţi de facturile de încălzire. "Profitul va fi reinvestit în reabilitarea reţelelor", spune primarul Ilie Bolojan
CET-ul electric
Mega-investiţie de 55 milioane euro, noul CET pe gaz al oraşului face toţi banii. Explozia preţului energiei electrice, de la circa 100 lei/MW la aproximativ 500 lei/MW, a transformat centrala construită în jurul turbinei General Electric într-o mină de aur.
Sistemul pus în funcţiune în octombrie 2016 produce în medie 47 MW electric/oră şi 41 MW termic/oră, din care consumă pentru propria funcţionare undeva la 4-5 MW electric. La asta se adaugă încă 17 MW electric şi cam 40 MW termic produşi de cazanul şi turbina preluate din vechiul CET, care consumă şi ele cam 4-6 MW electric. Producţia de curent fluctuează, în funcţie de avariile apărute la început pe noua turbină, pe cazanul cel vechi sau pe reţeaua de distribuţie, dar cap la cap iarna aceasta Termoficare a produs cam 50 MW electric/oră. "În medie, am vândut 1.200 MW electric pe zi", spune purtătorul de cuvânt al Termoficare, Dan Creţ (foto).
La preţul zilei
Termoficare vinde curentul produs prin Operatorul Pieţei de Energie Electrică şi Gaze Naturale (OPCOM) pe bursa Pieţei pentru Ziua Următoare (PZU). Potrivit inginerului Adrian Ciobanca, şeful compartimentului Eficienţă Energetică, PZU are avantajul flexibilităţii. "Cantitatea de curent produsă nu poate fi previzionată pe termen lung, pentru că depinde de energia termică livrată populaţiei. Dacă intervine o avarie sau se încălzeşte vremea, produc mai puţină energie termică, deci livrez mai puţină energie electrică", explică inginerul.
Ca urmare, cantitatea de curent care va fi produsă trebuie estimată cât mai precis posibil. "Un inginer analizează zilnic starea de funcţionare a centralei şi previzionează cantitatea de energie electrică pe care o va produce mâine. Înainte de ora 12 intră pe platforma de tranzacţionare, unde anunţă cât vom livra în sistem a doua zi între orele 0-24", spune Ciobanca. La ora 17, după analizarea cererii şi ofertei, OPCOM anunţă Preţul de Închidere al Pieţei (PIP), la care se va face plata fiecărui MW livrat.
"Dacă livrezi cantitatea asumată încasezi Preţul de Închidere al Pieţei, dacă produci mai mult fiindcă ai pornit neanunţat o unitate de producţie primeşti un preţ de dezechilibru pozitiv, mai mic decât PIP, iar dacă nu livrezi, din cauza unei avarii, intri pe preţul de dezechilibru negativ, care este şi mai mic decât PIP", explică inginerul. Dincolo de emoţiile legate de mentenanţa sistemului, atuul bursei PZU este că banii intră în contul Termoficare Oradea în maximum 3 zile de la furnizarea curentului. Şi nu-s puţini...
Cu banii jos
În luna ianuarie, Termoficare a primit 11,5 milioane lei din curentul vândut la un preţ mediu de 332 lei/MW electric. În februarie, lună mai scurtă, tariful mediu a coborât la 245,6 lei, iar societatea a încasat încă 6,5 milioane lei. În condiţiile în care se adaugă şi bonusul de 198 lei/ MW acordat de ANRE pentru că din acelaşi combustibil se produce atât curent, cât şi energie termică, cei 240 lei încasaţi de la populaţie pentru fiecare gigacalorie vândută şi subvenţia de încă 63 lei acordată suplimentar de la bugetul local, încasările urcă ameţitor.
"Pentru anul acesta estimăm un profit de 21 milioane lei şi un venit de 66 milioane lei din bonusul de cogenerare", spune directorul Termoficare, Stănel Necula (foto). Per total, societatea mizează în 2017 pe un câştig de 19 milioane euro numai din energia electrică, ceea ce înseamnă că turbina pe gaz s-a amortizat deja din primul an.
Facturi dublate
Asta nu-l încălzeşte, însă, pe orădeanul de rând, care se confruntă cu facturi record la încălzire. "Facturile pe ianuarie sunt duble faţă de decembrie. Când au văzut cât au de plătit, oamenii au protestat", povesteşte Petru Pipiş, preşedintele Asociaţiei de Proprietari Cazaban 51 G din Ioşia. Potrivit acestuia, încălzirea unei garsoniere care în decembrie costa 90 lei a sărit în ianuarie la 215 lei.
Gerul Bobotezei a crescut consumul de energie termică cu cel puţin trei gigacalorii pe bloc. Spre exemplu, în Asociaţia de Proprietari Şelimbărului din Rogerius factura de încălzire pentru un apartament cu două camere a urcat la 330 lei, iar pentru trei camere la 400 lei. "Oamenii ne-au zis să contestăm facturile, să nu plătim nimic şi să facem miting împotriva Termoficare. 60% din membrii asociaţiei sunt pensionari sau angajaţi cu salarii minime. Efectiv n-au de unde plăti", zice preşedintele Ioan Horvat.
Reprezentanţii asociaţiilor cer la unison ieftinirea gigacaloriei. "Dacă Termoficare ţine 100.000 de orădeni legaţi de sistemul centralizat de încălzire, atunci să ieftinească gigacaloria şi să închidă pe zero, nu să facă profit pe banii noştri!", pretinde Cristian Ile (foto), administratorul mai multor asociaţii de proprietari.
Fără ieftiniri!
Deşi majoritatea orădenilor cer acelaşi lucru, conducerea municipalităţii are altă părere. "Probabilitatea de a reduce preţul gigacaloriei este mică, din cauza pierderilor de pe reţele", spune primarul Ilie Bolojan (foto). Conform statisticilor, dintr-o producţie de 890.000 gigacalorii/an, Termoficare vinde doar 433.000 gigacalorii. Cum diferenţa se pierde prin găurile din conducte, edilul intenţionează să investească tot câştigul în reţele.
După ce în precedentul ciclu bugetar european a reabilitat 17,5 kilometri de magistrale de termoficare în Rogerius şi în Ioşia pentru a diminua pierderile, până în 2020 Primăria vrea să înlocuiască încă 20,28 kilometri. Şi nici atunci nu vor scădea tarifele! Bolojan vrea ca reducerea pierderilor să fie urmată de eliminarea subvenţiei de 63 lei plătită de municipalitate pentru fiecare gigacalorie. Altfel spus, consumatorul va plăti la fel de mult, dar municipalitatea nu va mai contribui deloc. "Sistemul de termoficare va fi sustenabil abia când va funcţiona fără subvenţii", argumentează edilul.
Dar până acolo mai e cale lungă. Dacă va face reabilitări de reţele, modernizări de puncte termice, înlocuiri de contoare şi reduceri de personal, Termoficare are toate şansele să ajungă în câţiva ani una din cele mai bogate firme ale oraşului. Din păcate, cu preţul ca Oradea să aibă, în continuare, cei mai săraci orăşeni...
TURBINA, BAT-O VINA
Rodaj cu blocaj
Piesă centrală a CET-ului, turbina pe gaz produce peste 70% din electricitatea vândută de Termoficare. Dacă turbina se opreşte din cauza unei avarii, societatea nu doar că nu vinde energia electrică, dar şi primeşte tarife penalizatoare. Pentru a ţine utilajul în parametri de funcţionare, Termoficare a încheiat anul trecut cu General Electric Internaţional România un contract de mentenanţă pe 20 de ani în valoare de 32,2 milioane euro.
Firma şi-a asumat o disponibilitate de funcţionare a turbinei de 96%, ceea ce înseamnă că aceasta poate fi oprită maximum 14,6 zile pe an. "Dacă însumăm toate opririle de până acum, acestea depăşesc cele 14 zile, dar trebuie analizat fiecare caz în parte", spune directorul Termoficare, Stănel Necula.
Cum angajaţii CET nu au voie să se atingă de turbină, cauzele opririlor se pot datora doar unor erori de montaj care declanşează semnale false de avarie, degradarea unor consumabile, cum s-a întâmplat în cazul filtrelor cu mâzgă, sau unor probleme de mentenanţă. "Contorizăm fiecare oprire a turbinei la nivel de minut şi cerem rapoarte riguroase. În funcţie de cauzele care le-au determinat, vom executa fie prevederile contractului de mentenanţă, fie garanţia antreprenorului", ameninţă Necula.