Golanii, curvele, vitezomanii şi sărmanii amendaţi de Poliţie au scăpat de plata sumelor datorate. La propunerea Primăriei, Consiliul Local a prescris amenzile mai vechi de cinci ani pe care Direcţia Economică nu le-a putut încasa întrucât contravenienţii nu au venituri sau bunuri proprietate personală.

"Degeaba luăm în calcul an de an această sursă de venituri la bugetul local. Deşi ea creşte treptat prin aplicarea de penalităţi, în realitate nu vom ajunge niciodată să o încasăm efectiv", spune Eduard Florea, directorul economic al Primăriei.

Bani virtuali

Poliţiştii nu au decât să dea cu cascheta de pământ. Curvele prinse "la produs" pe centură, beţivii amendaţi pentru răcnete în miez de noapte, ţiganii care vând mărunţişuri pe stradă sau şmecheraşii care se rup în figuri pe şosele cu Merţanu' lu' tata nu îşi vor plăti niciodată amenzile primite. Nu de alta, dar cei mai mulţi dintre contravenienţi nici măcar nu pot fi executaţi silit.

12 Eduard Florea_2.jpg"Avem sute de cazuri de tineri amendaţi de Poliţia Rutieră în legătură cu care nu putem face nimic. Degeaba i-am identificat şi le-am trimis acasă somaţii, pentru că nu plătesc, iar când vine momentul să facem executarea silită nu avem ce lua de la ei, fiindcă maşina e a părinţilor, iar ei nu au venituri sau bunuri pe numele lor. La fel se întâmplă cu prostituatele, cu beţivii, cu ţiganii care vând fără autorizaţie tot felul de nimicuri pe domeniul public, la festivaluri şi târguri", explică Eduard Florea (foto), directorul economic al Primăriei.

"Ajutor" otrăvit

Bugetul de stat a transferat în urmă cu trei ani administraţiilor locale, ca sursă de venituri, sumele încasate din amenzile aplicate persoanelor fizice. Nu din generozitate, ci pentru că banii ajung foarte greu în vistieria publică.

Evidenţele municipalităţii sunt grăitoare. Gradul de încasare a amenzilor rutiere aplicate în Oradea este de 50%, ceea ce înseamnă că tot al doilea contravenient a aruncat procesul-verbal la gunoi. În ceea ce priveşte sancţiunile date pentru contravenţii legate de ordinea şi liniştea publică, situaţia e şi mai slabă, gradul de încasare fiind de doar 28%. Adică trei sferturi din amenzile date nu se încasează niciodată!

12 Tanase Miculescu.jpgTănase Miculescu (foto), directorul adjunct al Direcţiei Economice, pune încasările mici pe seama faptului că "poliţiştii dau sancţiuni după sancţiuni unei categorii de cetăţeni refractare la plata debitelor şi cu o capacitate de plată extrem de redusă". Româneşte spus: scandalagiii, curvele şi şmecheraşii nici măcar nu îşi bat capul să plătească amenzile. Pentru că ştiu bine că nu pot fi executaţi silit!

Greu de încasat

Municipalitatea are de încasat amenzi de la 3.665 de persoane încă din anul 2005! Debitul care acum 5 ani era de 0,88 milioane lei a ajuns în prezent, cu penalităţi, la 2,3 milioane. Majorările de 1,4 milioane sunt aproape de două ori mai mari decât suma datorată. Şi cresc în continuare, cu o "dobândă" de 24% pe an.

Toate măsurile luate de municipalitate pentru încasarea acestor sume sunt sortite eşecului, pentru că datornicii fie nu au bunuri executabile, fie nu au venituri, fie sunt cetăţeni străini care au făcut facultatea la Oradea şi s-au umplut de amenzi de circulaţie, după care au părăsit oraşul. Desigur, există şi cazuri în care poliţiştii au menţionat în procesul-verbal un cod numeric personal eronat sau adresa greşită, iar contravenientul nu mai recunoaşte amenda. Dar mai puţine...

Se şterge!

Pentru a nu încărca bugetul local cu o sumă pe care nu o va încasa niciodată, municipalitatea a cerut în premieră Consiliului Local anularea amenzilor "neîncasabile". Proiectul de hotărâre a fost adoptat de aleşii orădenilor în şedinţa de săptămâna trecută, cu unanimitate de voturi şi fără comentarii.

Conform hotărârii, anularea debitului se va face cu analizarea fiecărui caz în parte. Nu de alta, dar Primăria mai trage nădejde că, între timp, unii contravenienţi au început să încaseze venituri ori au dobândit bunuri pe care le-ar putea executa silit. "Scăderea din debit nu se va face pentru contribuabilii care ulterior datei de 31 decembrie 2005 au dobândit bunuri impozabile. Vrem să ştergem doar sumele despre care avem certitudinea că nu pot fi încasate", zice directorul Florea.

Legi inutile

Problema debitelor neîncasate e cu atât mai complicată cu cât municipalitatea a încercat zadarnic să obţină în justiţie convertirea amenzilor în zile de muncă în folosul comunităţii. Aparent în spirit european, legile 293 şi 294 din 2009 prevăd posibilitatea transformării sancţiunilor băneşti în muncă în folosul comunităţii, chiar şi fără acordul celui sancţionat.

Teoretic, prostituatele şi scandalagiii ar putea să îşi stingă datoriile măturând străzile, golind coşurile de gunoi sau plantând flori şi copaci. Practic, însă, Primăria are mâinile legate. "Instanţa a stabilit că municipalitatea nu are calitate procesuală, pentru că nu Primăria, ci Poliţia a dat amenzile, aşa că Poliţia e singura instituţie abilitată să ceară convertirea amenzii în muncă", spune şefa Direcţiei Juridice, Eugenia Borbei.

Cum Poliţia nu are nicio treabă cu urmărirea încasării amenzilor, contravenienţii au scăpat ca prin urechile acului. Şi, culmea, la fel ar fi scăpat şi în eventualitatea în care Primăria ar fi câştigat procesele. Nu de alta, dar neefectuarea orelor de muncă în folosul comunităţii se sancţionează, după lege, tot cu amendă! Semn clar că în România legea este bariera de care se lovesc doar boii. Peste ea sar fără probleme leii, iar pe dedesubt se strecoară, liniştiţi, căţeii...


"Avem în evidenţe prostituate care au primit şi 200 de amenzi, adunând datorii de aproape un miliard de lei vechi fiecare. Cum nu au nici domiciliu stabil, nici bunuri, nici venituri, toate măsurile de executare silită rămân fără rezultate"

Tănase Miculescu, directorul adjunct al Direcţiei Economice


FĂRĂ MUNCĂ
Rămâneţi cu paguba!

În ultimii 5 ani nu s-a înregistrat în Oradea niciun caz de contravenient care să fi prestat muncă în folosul comunităţii în locul amenzii neachitate. "Deşi ne aşteptam ca numărul celor puşi să muncească în folosul comunităţii în contul amenzilor neachitate să fie destul de mare, până acum nu ne-a fost repartizat niciun caz", spune Dan Vancea, consilier în cadrul Direcţiei Tehnice, cel care urmăreşte activitatea prestată în folosul comunităţii de cei circa 30 de asistaţi social trimişi periodic la muncă de către ASCO în contul ajutorului social plătit de Primărie.

Situaţia nu se deosebeşte cu nimic de cea din alte oraşe. Statisticile la nivel naţional arată că anul trecut instanţele de judecată au trimis la muncă doar 2.061 de contravenienţi din toată ţara. Cifra e disproporţionat de mică raportată la numărul de contravenienţi care nu şi-au plătit amenzile. Asta pentru că, probabil, nici măcar judecătorii nu mai cred în eficienţa acestei măsuri...