Iată că, în sfârșit, contraselecția practicată la PNL de primul schior al țării începe să dea roade. Cum cifrele arată că blândul general Ciucă stă în sondaje pe undeva în marja de eroare a acestora, liberalii s-au trezit că nu e prea sănătos să mergi la război cu declarația de capitulare gata semnată. Și acum umblă după persoane cât de cât frecventabile...
De ce nu se îndreaptă, oare, spre intelectualul rasat care este sorbonelul plagiator Lucică Bode? De ce nu e în vizor gluma nereușită Rareș Bogdan? De ce nu este adus, după o operație profesionistă de împăiere, același etern Gheorghe Flutur de la Suceava?
De ceva vreme se vântură numele lui Ilie Bolojan, ba ca posibil premier, ba ca președinte, și nu m-ar mira să fie propus și ca guvernator al Băncii Naționale atunci când, peste 35 de ani, Mugur Isărescu va ieși la pensie.
Dacă postul de premier i s-ar potrivi șefului de județ, care e meșter în administrație, cel de președinte cred că i-a fost propus lui Bolojan exclusiv cu gândul de a-l compromite. I se potrivește un astfel de job, unde trebuie să stai o lună prin Burkina Fasso și Tahiti ca să întărești cooperarea între România și țările exotice? Îl vedeți cumva stând trei luni la schi și două la golf, după care, în sfârșit, să țină o conferință de presă, și aceea pe la vreun summit la Bruxelles?
În toată cariera sa politică, președintele CJ Bihor și-a calculat foarte bine pașii. Când Ciucă a vrut să-l ia în echipa lui, ca premier, nu că nu i-ar fi surâs ideea, dar și-a dat seama că n-are șanse la funcție cu un luzăr ca domnul general. Să pornești în candidatura la Președinție de la 7% și să vrei să intri în turul doi, nici măcar de miracol nu mai ține.
Dacă ar mai fi cineva la liberali care să gândească cu capul și nu după ordinele de la Cotroceni, partidul ar trebui să și-l asume pe „independentul” Mircea Geoană, care le-ar asigura cinci ani de prezență la Cotroceni. Nici fostul șef de la NATO nu este alegerea ideală, dar când vezi carnetele de note ale contracandidaților, realizările și comportamentul lor, indiscutabil că Geoană e la ani lumină de concurență.
Abia după preluarea Cotroceniului de către liberali s-ar putea discuta de cooptarea în construcția politică guvernamentală a lui Ilie Bolojan, și atunci cu condiția ca actuala „echipă câștigătoare” să fie scoasă la pensie.
Numai că sunt atâți de „dacă” în toată povestea asta încât mi se pare mult mai realist ori ca Bolojan să meargă la București ca simplu senator, ori să mai facă vreo cinci centuri și zece pasaje prin Bihorul natal.