Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a anunțat, miercuri după-amiază, principalele decizii luate în cadrul celei mai recente ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Printre acestea se numără consolidarea capacității de apărare a României, actualizarea legislației în domeniul apărării și un acord de principiu privind finalizarea hidrocentralelor neterminate din țară, considerate obiective de siguranță națională.
Credit pentru investiții militare
„Un proiect important este cel privind creșterea capacității de apărare a României până în anul 2030, un proiect care urmărește, pe de-o parte, creșterea bugetului pentru apărare, etapizat în anii următori, în așa fel încât România să fie, alături de partenerii europeni, un contributor la apărarea Europei și la creșterea siguranței țării noastre”, a declarat Bolojan.
Ministrul Apărării a fost mandatat să își asume, în numele României, creșterea etapizată a bugetului de apărare, în cadrul discuțiilor pregătitoare pentru Summitul NATO de la Haga, programat în luna iunie, în așa fel încât „bugetul nostru să asigure o apărare consolidată a României și a Flancului de Est”, a precizat președintele interimar.
Totodată, România va accesa un credit pus la dispoziție de Comisia Europeană, destinat țărilor UE, pentru dotări suplimentare în domeniul apărării. „Este un credit avantajos, care va avea o durată de rambursare de peste 40 de ani și o perioadă de grație de 10 ani de zile, și, în felul acesta, România își poate îmbunătăți capabilitățile militare în anii următori fără să fim în situația în care să punem o presiune mare pe bugetul național.”
Aplicația României va fi pregătită de un grup de lucru coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului, cu sprijinul ministerelor Apărării și Economiei.
O parte dintre investiții urmează să fie realizate prin comenzi către industria românească de apărare, atât publică, cât și privată, potrivit președintelui interimar.
„Pe parcursul lunii mai și, cel mai târziu, în prima jumătate a lunii iunie, deci până la Summitul NATO de la Haga, aceste aspecte vor trebui clarificate și România va prezenta o listă de proiecte pe care le va solicita să fie finanțate prin acest program de creditare safe, asigurat de Uniunea Europeană”, a afirmat Ilie Bolojan.
Actualizarea legislației în domeniul apărării
Un alt punct important de pe ordinea de zi a vizat avizarea Legii Apărării Naționale a României, parte a unui pachet legislativ care vizează actualizarea cadrului legal din domeniu.
Despre aceasta, Bolojan a spus că este „un proiect de lege care face parte din cele patru legi care au mai rămas de aprobat la începutul acestui an în așa fel încât în domeniul apărării să avem toată legislația adusă la zi și să fie creată baza legală pentru ca Armata României să poată să-și desfășoare pregătirile, să poată să-și facă manevrele militare integrat cu aliații noștri, în special pe partea de timp de pace, pentru a se pregăti pentru o anumită situație”.
„Avizarea acestei legi permite introducerea ei în procedura parlamentară și sper ca până la finalul lunii mai și această lege să fie aprobată de către Parlamentul României”, a adăugat președintele interimar.
Hidrocentralele, proiecte de siguranță națională
Un alt subiect abordat în CSAT a fost actualizarea planului național privind mobilitatea militară. „Acesta este un plan care cuprinde principalele proiecte care asigură atât mobilitatea civilă pe lucrări importante de infrastructură, dar și mobilitatea militară”, a spus președintele interimar. Bolojan a amintit că România a aderat la un nou coridor strategic de mobilitate Nord-Sud, către Balcani, în cadrul căruia este inclus și un nou pod peste Dunăre, aflat în prezent în faza de proiectare.
De asemenea, în CSAT s-a dat acordul de principiu ca finalizarea hidrocentralelor începute înainte de 1989 să fie considerată un proiect de siguranță națională.
„De ce am susținut această decizie: încă de dinainte de 1989 avem în lucru mai multe hidrocentrale care sunt realizate în proporții de la 60% până la 90% și care nu sunt finalizate nici în prezent din cauza unor aspecte birocratice, unor procese care sunt pe rol, unor lipse de avize de mediu, de scoatere din fond forestier și așa mai departe” - a explicat șeful statului.
Puterea instalată a acestor hidrocentrale ar însemna creșterea cu 10% a întregii puteri instalate în hidrocentralele din România, a spus Bolojan, subliniind că „acest lucru înseamnă pentru economia României un plus de energie de câteva procente, o energie ieftină, o energie curată și o energie constantă și sigură”.
„Ca urmare, proiectul urmează să intre în circuitul de avizare și, în condițiile în care se va ajunge, estimăm în luna mai, la o formă finală, urmează să intre în procedura parlamentară, în așa fel încât, odată cu aprobarea lui, să putem reîncepe într-un termen cât mai scurt lucrările de finalizare acestor hidrocentrale, în așa fel încât, în doi ani, maximum în trei ani de zile, cele zece hidrocentrale care sunt în stadii foarte avansate de lucrări, dar care nu pot fi terminate din aceste motive, să poată să intre în producție și să putem să avem un mix energetic mai bun”, a încheiat Ilie Bolojan.