- Seceta prelungită și înghețurile de primăvară au calamitat culturile de grâu din Bihor, în care fermierii își puneau speranța pentru anul agricol 2026
- În loc să se pregătească de seceriș, fermierii din nord-vestul județului taie culturile mici și uscate, cu spice goale, pentru a le însiloza ca hrană pentru animale, în timp ce marii cultivatori anunță producții mai mici cu 50% și pierderi de 3.500 lei la hectar
Tradiție începută în 2008 și continuată inclusiv în pandemia de Covid, „Ziua Grâului”, pe care Agroind Cauaceu o organizează în Diosig înainte de recoltă și la care participă peste 900 de fermieri din 8 județe, și-a anulat ediția din acest an, a XIX-a.
„Nu am mai organizat-o pentru că nu avem ce arăta fermierilor. E dezastru!”, spune directorul firmei, Dan Corbuț. Seceta prelungită a uscat grâul pe câmpuri în cea mai bună zonă agricolă din Bihor...
Un pariu ratat
Fermierii sunt pragmatici. Pe fondul verilor tot mai caniculare și secetoase, majoritatea și-au redus încă de anul trecut culturile de porumb, sensibile la arșiță, și au pariat pe grâu, cu șanse mai mari de reușită. Precipitațiile din sezonul rece și căldura de la sfârșitul primăverii ar fi trebuit să genereze producții mari. „Fermierii bihoreni au înființat în toamnă 61.000 hectare de grâu, pentru că anul trecut s-a comportat destul de bine, și au redus anul acesta suprafața cultivată cu porumb de la 70.000 la 40.000 de hectare”, spune directorul adjunct al Direcției Agricole Bihor, Marius Ștefan (foto).
Pariul s-a dovedit, însă, păgubos. Seceta prelungită a calamitat producția de grâu. Disperați, fermierii încearcă să-și limiteze pierderile. „Unii nu mai așteaptă recoltarea, ci au început să însilozeze păioasele ca să le dea hrană la animale”, spune Ștefan. Deși mai sunt cam două săptămâni până la seceriș, Direcția Agricolă a început să preia de la primăriile Paleu și Săcueni primele rapoarte cu suprafețele calamitate.
Pierderi de 50%
Cea mai afectată e zona Diosig, cu cele mai bune terenuri agricole din județ. „Este cel mai secetos an de când fac agricultură. În Bihor, Satu Mare și Arad, începând din 1 februarie până acum, cu toate ploile de săptămâna trecută, abia dacă am avut 50 litri de apă pe metrul pătrat. Foarte puțin”, spune directorul Agroind Cauaceu, Dan Corbuț (foto).
Fermierul, care lucrează 4.500 hectare în Diosig, Cauaceu, Arpășel, Marțihaz și Tinca, acuză pierderi semnificative. Spre deosebire de secară și orz, dar și de porumb și floarea-soarelui, grâul are rădăcină scurtă, iar în lipsa precipitațiilor nu-și poate trage apă din solul nisipos. „Producția la hectar va fi cu 40-50% mai mică. Un fermier bun, care lucrează după tehnologie și într-un an normal face producții de 8-9 tone de grâu la hectar, va scoate anul acesta cam 4 tone la hectar”, apreciază Corbuț.
Potrivit calculelor sale, la o investiție de 7.500 lei/hectar va avea venituri, cu subvenția APIA cu tot, de circa 4.000 lei/hectar. Adică pierderi de 3.500 lei pe hectar!
„Arătau de nota 10”
Situația e aceeași în mai multe zone din Bihor. Firma Patrol Service, deținută de frații Cuc, care lucrează 8.000 hectare, cu baze de depozitare în zonele Salonta, Cefa, Palota, Oradea și Tămășeu, se va confrunta cu același procent de pierdere.
„Culturile de toamnă erau, în general, bune. Astfel, anul acesta am crescut suprafețele de grâu și rapiță la 5.800 hectare și am lăsat pentru primăvară, la porumb și floarea-soarelui, cam 2.200 hectare. S-a dovedit un dezastru”, spune Ioan Cuc (foto).
Problemele au apărut în urmă cu 5 luni. „În iarnă, grâul și rapița arătau de nota 10, dar din februarie a venit seceta. În primăvară a dat și frigul și nu s-au mai făcut boabe în spic. Acum, cu toate tratamentele și îngrășămintele, grâul se usucă în câmp”, spune Cuc.
În ciuda ploilor din ultima săptămână, grâul din zona Oradiei, care ar trebui să fie în prag de recoltare, abia dacă ajunge la genunchi, deși ar trebui să fie de două ori mai înalt.
Pe pierdere...
Fermierii sunt de părere că oricum, și fără secetă, le-ar fi fost tot greu. „Ar fi fost dificil să faci profit. Prețul motorinei s-a dublat la 10 lei litrul, îngrășămintele au ajuns la 4.000 lei tona, în timp ce prețul grâului este neschimbat de 15 ani, sub 1 leu pe kilogram”, spune alt agricultor, Alin Torj.
Bărbatul lucrează 1.200 hectare în zona Cefa-Inand și spune că anul agricol slab va pune lacăt pe multe exploatații. „La cum văd eu lucrurile, 80% dintre ferme vor ieși pe pierdere și, încet, dar sigur, vor muri”, spune el. Pentru că, la secerișul din acest an, recolta de grâu nu va umple hambarele fermierilor, ci le va goli conturile...