Primarul Ilie Bolojan, la 10 ani de mandat: "Nu ai cum să faci proiecte mari şi multe şi să iasă toate perfect!"

Au trecut deja 10 ani! Primarul Ilie Bolojan a prezentat luni, în conferinţă de presă un raport pe marginea deceniului scurs de la depunerea jurământului de primar pe 18 iunie 2018.

Edilul a vorbit despre realizările şi eşecurile administraţiei locale liberale însoţit de fostul viceprimar Gheorghe Carp, însărcinat să răspundă provocărilor din domeniul sănătăţii, şi de viceprimarul Mircea Mălan, responsabil de proiectele europene ale oraşului.

Mai multe locuri de muncă

Bolojan a reamintit cum arăta Oradea în urmă cu 10 ani prin comparaţie cu starea actuală. "Oradea în 2008 era oraşul cel mai puţin industrializat din nord-vestul României, după închiderea fostelor întreprinderi comuniste. Parcurile industriale construite în acest interval au făcut ca astăzi în Oradea să existe 96.000 de locuri de muncă faţă de 78.000 de locuri de muncă în urmă cu 10 ani", a declarat primarul Ilie Bolojan.

Edilul a arătat că, dacă la preluarea primului mandat jumătate din veniturile municipiului proveneau din impozitele pe proprietăţile orădenilor, de la case şi terenuri la maşini, astăzi, pe fondul creşterii numărului de locuri de muncă, majoritatea veniturilor provin din impozitele pe salarii.

"Anul trecut, 40 milioane lei din cele 70 milioane lei - venituri proprii, erau impozitele pe salarii", a declarat edilul.

"Gândiţi-vă cum ar fi arătat traficul..."

Bolojan a amintit modul în care s-a schimbat oraşul în ultimul deceniu. "Gândiţi-vă numai cum ar fi arătat traficul dacă centura Oradiei, cu patru benzi, nu ar fi fost făcută în aceşti ani", a spus edilul. "Îi mulţumesc domnului Carp, care, în calitate de viceprimar, a trebuit să ia decizii urâte pentru acea perioadă. Dumnealui a convins proprietarii din zonă să ne lase să lucrăm pe terenul lor, fără să avem exproprierile făcute", a amintit primarul.

Edilul a făcut un apel la memorie inclusiv în cazul serviciilor publice: "Gândiţi-vă cum funcţiona oraşul acum mulţi ani de zile - transport, alimentare cu apă, cum arătau pieţele în anii trecuţi...".

Ce era de preferat?

Bolojan a amintit de investiţiile făcute în sistemul centralizat de termoficare de la noua centrală pe gaz până la înlocuirea reţelelor.

"Îi mulţumesc domnului viceprimar Mălan, care s-a ocupat de acest domeniu. Am primit înjurături în această perioadă pentru că alimentarea cu apă lăsa de dorit. Ce era de preferat: să lăsăm sistemul să crape crape sau să facem ce trebuie? Nu poţi monta vanele pe reţele dacă ele funcţionează", a spus edilul.

Bolojan a mai trecut la realizări preluarea de către municipalitate a spitalelor Judeţean şi Municipal şi investiţiile de peste 7 milioane euro făcute în acestea, construcţia noului campus şcolar, reabilitarea imobilelor din zona centrală, relansarea turismului şi multe altele.

La regrete: referendumul...

Dacă în cazul investiţiilor implementate în ultimul deceniu edilul le-a mulţumit colaboratorilor, din mediul politic şi din echipa Primăriei, împărţind meritele reuşitelor, responsabilitatea eşecurilor şi-a păstrat-o pentru sine. "Îmi asum răspunderea pentru lucrurile care n-au ieşit bine", a spus primarul.

Acesta a enumerat printre nereuşite reabilitarea pavajului din Pasajul Vulturul Negru, care a trebuit refăcut, reamenajarea Dealului Ciuperca, care a fost distrusă de o alunecare de teren, şi referendumul pentru unificarea localităţilor Oradea şi Sînmartin. "Nu ai cum să faci proiecte mari şi multe şi să iasă toate perfect", a spus el.

Privind în urmă, Bolojan a acceptat că există lucruri pe care astăzi le-ar face altfel. "E o diferenţă între a scrie proiecte şi a le implementa. Era nevoie de oameni înalt calificaţi, pe care nu îi avem, să vadă din start dacă proiectele au probeme, dacă ritmul lucrărilor e corect şi să intervină din timpul implementării pentru a le îmbunătăţi calitatea".

În mod evident, unul dintre regretele primarului este legat de eşecul unificării oraşului cu comuna Sînmartin. "Poate ar fi fost bune investiţii mai mari în referendum. Trebuia să investim 50.000 euro şi să facem o campanie mult mai puternică. Cele 3.000 de voturi lipsă poate le-am fi adunat, dar asta e...", a spus Bolojan.

Problemele spitalelor vor fi rezolvate...

La rândul său, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, Gheorghe Carp (foto), cel care l-a secondat pe edil în primul mandat, a vorbit despre domeniul sănătăţii, municipalitatea orădeană fiind singura din ţară care a preluat în administrare insituţiile spitaliceşti.

"Am avut curajul să mergem pe căi nebătătorite şi să încercăm politici noi", a spus Carp. Directorul a arătat că investiţiile în spitale au fost mult mai mari decât cele exclusiv din fonduri europene.

"Domnul primar amintea de 7 milioane euro, dar au fost cam 10 milioane euro pentru că Ministerul Sănătăţi şi Uniunea Europeană au hotărât să finanţeze doar cheltuielile pentru dotări. Amenajările şi construcţiile nu se decontează, aşa că le-am plătit noi. Nu puteam pune aparatură de secol 21 în clădiri care nu corespundeau tehnic", a spus Carp.

Fostul viceprimar a afirmat că investiţiile în sănătate vor continua şi a amintit proiectele care vizează reabilitarea termică a celor două spitale, extinderea clădirii Unităţii de Primire Urgenţe, construcţia unui amfiteatru cu 175 de locuri pentru studenţi, a unei clădiri noi pentru ambulatoriul Spitalului Judeţean ş.a. "În următorii 5 ani majoritatera problemelor spitalelor care ţin de municipalitate vor fi rezolvate", a promis Carp.

În loc de centrală, cazane!

Cum majoritatea proiectelor europene pe care le-a implementat alături de echipa Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională sunt deja cunoscute orădenilor, viceprimarul Mircea Mălan (foto) a pus accentul pe cele viitoare.

"În perioada următoare vom avea investiţii importante pe bani europeni în toate domeniile. În domeniul transporturilor este vorba de achiziţia a cel puţin zece tramvaie noi, construcţia liniei de tramvai de-a lungul pârâului Peţa, asfaltări de străzi; în domeniul termoficării este vorba de 19 milioane euro investite în valorificarea apei termale în cartierul Nufărul 1 şi suntem singurul oraş din ţară care începe a treia etapă de reabilitare a reţelelor, cu 25 de kilometri de magistrale şi modernizarea de puncte termice", a spus Mălan.

În ceea ce priveşte încălzirea oraşului, viceprimarul a anunţat că, în loc să cumpere încă o turbină pe gaz, aşa cum anunţase anterior municipalitatea va investi în două cazane pe apă fierbinte. Acestea nu produc şi energie electrică, la fel ca şi turbina, dar au avantajul că sunt mult mai ieftine.

"Termoficare va achiziţiona până în iarnă unul sau două CAF-uri care vor avea rolul de a înlocui şi vechiul cazan pe gaz, ultima capacitate de energie poluantă", a spus edilul.

Decizia a fost luată în condiţiile în care există toate şansele ca pe viitor statul român să nu mai acorde bonusul de cogenerare plătit acum centralelor care produc cu acelaşi combustibil atât energie electrică cât şi termică.

"Ideea achiziţionării unei noi centrale pe gaz rămâne în picioare doar în condiţiile în care se va stabili cu certitudine politica pentru bonusul de cogenerare. Dacă se schimbă actuala strategie orice investiţie devine totalmente nerentabilă", a declarat viceprimarul. Mălan a spus că domeniul termoficării va rămâne în continuare o prioritate pentru municipalitate.