Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a făcut joi după amiază declarații la Paris, după participarea la reuniunea pentru pace și securitate convocată de Emmanuel Macron, în contextul războiului pornit de Rusia în Ucraina.
Au participat reprezentanți ai 31 de state, inclusiv președintele ucrainean Volodimir Zelenski, plus reprezentanți ai NATO și ai Uniunii Europene.
Bolojan a spus că una dintre concluziile întâlnirii este aceea că s-a convenit continuarea sprijinului pentru Ucraina și pentru întărirea Flancului Estic.
O alta este că România, alături de alte țări, va participa la monitorizarea respectării acordului de încetare a focului la Marea Neagră, pentru 30 de zile.
„În ceea ce privește partea de monitorizare privind acest armistițiu de 30 de zile la care s-a ajuns, urmează să se formeze un grup de lucru pentru a coopera în vederea monitorizării respectării acestei înțelegeri. În acest sens, întrucât înțelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiții importante, pentru că o bună parte din exporturile noastre se fac pe zona de naval, pentru că portul Constanța este cel mai important port la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru și, prin infrastructura pe care o are, radare, drone, poliția aeriană, dar și colaborarea cu Turcia și Bulgaria pe partea de deminare, vom colabora în așa fel încât acest acord să fie respectat, pentru că o zonă sigură la Marea Neagră, care garantează navigația pentru toate navele, este un lucru bun pentru comerțul și pentru dezvoltarea în această zonă”, a afirmat șeful statului.
(foto: Presidency.ro)
România, posibil hub pentru forțele de garantare a păcii
Ilie Bolojan a reiterat că „România are un interes strategic să susțină în continuare Ucraina, pentru că, fără o astfel de susținere, există riscul de cădere a frontului și, practic, ucrainenii, prin ceea ce fac, apărându-și cetățenii și teritoriul, țin pericolul la distanță”.
„Orice fel de situație în care Ucraina are o cădere ar însemna complicații importante și o înaintare înspre zona de vest, pe care nici Europa, și nici România nu și-o doresc. În acest sens, ajutoarele care au fost stabilite la Consiliul de săptămâna trecută vor fi asigurate în continuare și se va colabora pentru întărirea Flancului Estic”, a subliniat președintele interimar.
Întrebat ulterior de jurnaliști dacă acest lucru înseamnă și creșterea numărului de soldați NATO pe Flancul de Est, Bolojan a răspuns: „Da, este posibil ca în perioada următoare să se discute și de o creștere numerică a forțelor NATO care sunt pe Flancul de Est, această decizie urmând să se ia foarte probabil după Summitul NATO din iunie”.
Un alt punct important de pe agenda zilei a fost - după cum a detaliat Ilie Bolojan - „coordonarea împreună cu Statele Unite ale Americii în problemele care țin de asigurarea păcii în Ucraina”.
Această coordonare este „foarte importantă, pentru că ea ține atât de ceea ce se întâmplă până la ajungerea la un acord de pace, menținerea sancțiunilor, care este o chestiune importantă, și pe care țările care au fost azi prezente doresc să le mențină în continuare ca un factor de descurajare a Rusiei”.
(foto: Presidency.ro)
România nu va trimite militari în Ucraina
Pe ordinea de zi s-a aflat și subiectul forțelor de garantare a păcii după finalizarea conflictului.
„Așa cum am mai spus, România nu va trimite, și a anunțat această chestiune cât se poate de clar, niciun militar român în Ucraina”, a reiterat Ilie Bolojan.
Totuși, România ar putea să aibă alt rol și să contribuie la menținerea unei viitoare păci, cea de țară de tranzit sau de hub pentru forțele de menținere a păcii.
„Dar, într-o situație ipotetică în care se ajunge la un acord de pace, s-a discutat despre posibilitatea unui plan, a unei analize, privind de forțele care ar putea să asigure o astfel de garanție. Aceste forțe nu ar ajunge sub nicio formă în zona liniei de front, ar putea fi localizate sau pe Flancul de Est, sau la o distanță mare de front pe teritoriul Ucrainei. Și oricum, tranzitarea acestor forțe nu se va putea face decât și prin România, cel puțin cele prin zona de sud. Din acest punct de vedere vom participa ca țară de tranzit, de hub, la aceste discuții, în așa fel încât Statul Major să știe la care ar putea fi aceste planuri, pentru că, dacă se ajunge într-o astfel de ipoteză, să putem fi pregătiți cu partea de infrastructură logistică”, a continuat Ilie Bolojan.
Ulterior, răspunzând unei întrebări, șeful statului a detaliat că „lucrurile sunt clare și nu are rost să le mai discutăm” în privința netrimiterii de trupe de menținere a păcii în Ucraina.
„Fiind un context electoral, tot felul de lucruri care vot putea fi speculate pentru a crea frici, motivație de vot vor fi folosite. E o formă de dezinformare pe care cei care candidează ar trebui să fie foarte rezervați să o folosească. Am comunicat decizia țării noastre și nu am avut nicio problemă cu nicio țară, inclusiv cu Franța”, a spus Bolojan.
Îmbunătățirea industriei de apărare
S-a discutat, de asemenea, despre îmbunătățirea industriei de apărare din Europa și creșterea capabilităților militare.
„Noi am făcut un grup de lucru la nivelul țării noastre. A fost o primă întâlnire în această săptămână. La acest grup de lucru participă reprezentanții ministerelor care au responsabilitate în domeniul industriei de apărare, Ministerul Economiei, de exemplu, Guvernul, Ministerul Apărării, în așa fel încât să pregătim prioritățile noastre, să vedem care sunt capacitățile industriale pe care le putem integra în lanțul valoric al industriei de apărare, să vedem care este disponibilitatea inclusiv din partea companiilor private, pentru că avem și acest domeniu în România de a intra în astfel de proiecte, în așa fel încât pe teritoriul țării noastre, din ceea ce vom achiziționa în plan militar pentru a crește capacitatea de apărare a României, să se producă un număr cât mai mare din componentele pe care le vom achiziționa, pentru că asta înseamnă investiții în economia românească, înseamnă locuri de muncă și transfer de tehnologie”, a spus președintele interimar.
Franța și Marea Britanie, lideri în sprijinul Ucrainei
După întâlnirea de la Paris, președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus că în prezent nu există unanimitate cu privire la trimiterea unei forțe de reasigurare conduse de Europa în Ucraina.
Totuși el a afirmat că pentru garanțiile viitoare de securitate pentru Ucraina este nevoie de o armată ucraineană puternică - iar în acest sens o misiune comună franco-britanică se va deplasa la Kiev pentru a analiza nevoile -, o forță de reasigurare, despre care afirmă că nu va staționa pe linia de conflict, ci va oferi sprijin în zone „strategice”, dar și de un efort mai amplu de a reînarma Europa, informează Hotnews.ro.
La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a vorbit despre coaliția franco-britanică ce va coordona eforturile pentru susținerea Ucrainei, inclusiv o eventuală forță de reasigurare. Referindu-se la președintele francez, el a spus că „grupul ne-a cerut mie și lui Emmanuel să conducem coordonarea eforturilor pe care le-am abordat în această dimineață”.