Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, a vorbit, luni, pentru prima oară public despre obiectivele şi reformele pe care şi le doreşte în instituţiile de cultură din judeţ. El a precizat că schimbări radicale precum trecerea artiştilor pe contracte determinate şi unirea, sub o formă juridică, a Teatrului Regina Maria, Teatrului Szigligeti şi Filarmonicii de Stat Oradea sunt "în analiză".
Nu pentru liniştea angajaţilor
Declaraţiile au fost făcute într-o conferinţă de presă organizată înaintea şedinţei de Consiliu Judeţean. Bolojan a început prin a sublinia că, în Bihor, Consiliul Judeţean asigură în totalitate finanţarea instituţiilor de cultură - între 7 şi 10 milioane euro anual -, în timp ce, spre exemplu la Timişoara sau Cluj-Napoca, o bună parte din bugete sunt asigurate direct de Ministerul Culturii.
El a mai spus că, analizând activitatea instituţiilor de cultură din subordinea CJ Bihor, a constatat câteva aspecte care trebuie schimbate. "Am constatat câteva lucruri cu care, în calitate de preşedinte CJ, nu am cum să fiu de acord, cum ar fi un număr redus de evenimente, şi nu discut de perioada de pandemie. Un eveniment pe săptămână la Filarmonică sau un eveniment pe lună la Ansamblul Crişana nu au cum să fie acceptate. Asta înseamnă că nu se oferă servicii culturale orădenilor şi bihorenilor la nivelul alocărilor", a explicat şeful CJ Bihor.
El a subliniat, totodată, că "instituţiile nu sunt gândite pentru liniştea angajaţilor acestora, cum nici CJ nu este gândit pentru liniştea preşedintelui sau a angajaţilor, ci pentru a oferi servicii, evenimente culturale de calitate bihorenilor", a spus Bolojan.
Venituri proprii mici
Preşedintele CJ a mai explicat că, date fiind evenimentele puţine, încasările instituţiilor de cultură sunt mici. "Veniturile proprii nu depăşesc 6-7% din veniturile alocate. Spre exemplu în anul 2019: Teatrul Regina Maria - 7,2%, Szigligeti - 6,1%, Filarmonica - 6%", a spus Ilie Bolojan.
Acesta a subliniat că în alte ţări din UE veniturile din vânzări de bilete, închirieri şi alte surse proprii sunt "de 4-5 ori mai mari". "Ne propunem şi noi ca măcar să le dublăm sau să le triplăm, dar asta presupune evident mai multe evenimente, mai mult contact cu publicul, o anumită diversificare", a spus preşedintele CJ, precizând că este nevoie de mai multe spectacole şi concerte inclusiv în spaţiile publice pe perioada verii.
Nu este duşmănie
Lucrurile se vor schimba, a spus Ilie Bolojan: "Le-am cerut managerilor acestor instituţii să ţină cont de aceste lucruri, să crească numărul de evenimente, să le diversifice, să le facă şi în spaţii publice, contra cost sau gratuit. Acesta a fost şi scopul acelui parteneriat cu Primăria Oradea, în aşa fel încât să planificăm un pachet de evenimente şi cu sprijinul financiar al municipiului Oradea, începând din această vară".
Şeful CJ Bihor a afirmat că necesitatea reformelor nu este negociabilă. "Aceste lucruri nu le negociem, pentru că asta ar însemna să fi acceptat şi că cei 180 de angajaţi ai Consiliului Judeţean nu trebuie deranjaţi...", a spus Bolojan.
"Asta nu înseamnă o duşmănie faţă de cultură, dar nici a asista pasiv la ceea ce se întâmplă nu cred că este un lucru bun", a adăugat el.
Manageri, nu lideri sindicali
Preşedintele CJ Bihor a enumerat care ar fi ingredientele pentru creşterea veniturilor proprii şi, totodată, îmbunătăţirea ofertei culturale în Oradea:
"Pentru a realiza aceste obiective, există mai multe mijloace: manageri dedicaţi, care să nu se considere lideri de sindicat (managerii urmând să aibă de acum înainte nişte indicatori de performanţă, iar dacă nu-i realizează urmează să fie înlocuiţi), un anumit număr de evenimente, un anumit număr de spectatori plătitori, un anumit număr de premiere, şi, sigur, un anumit număr de acţiuni pentru publicul tânăr, în aşa fel încât instituţiile să-şi recruteze noi spectatori şi să crească nivelul cultural în comunitate".
În analiză
Ilie Bolojan a spus că, în elaborarea reformelor, nu vor fi copiate ad literam contractele de management din ţări europene, "dar o să ne propunem ca în 4-5 ani de zile să ajungem la indicatorii lor". "Dar trebuie schimbată atitudinea", a subliniat el.
Bolojan a continuat arătând că nu a renunţat la ideea trecerii artiştilor pe contracte determinate şi nici la posibilitatea unificării celor trei instituţii (Teatrul Regina Maria, Teatrul Szigligeti, Filarmonica de Stat Oradea).
"Contractele de muncă pe perioadă determinată sunt o prevedere legală în România. Nu este o chestiune ilegală. Aceste contracte determinate sau nedeterminte sunt un mijloc pe care administraţia şi managerii îl pot folosi pentru atingerea acestor obiective pe care vi le-am prezentat. Da, nu exclud să luăm în calcul astfel de lucruri. Avem această practică şi în România şi trupe importante de teatru, e adevărat, o minoritate, le au prevăzute. Inclusiv Teatrul Szigligeti are cea mai mare parte a artiştilor au contracte pe perioadă determinată", a explicat liberalul.
"Luăm în calcul o formă de funcţionare integrată a acestor structuri, din punct de vedere tehnic şi logistic", a spus Bolojan, adăugând că "s-a dovedit că modul în care baza materială este folosită lasă de dorit".
Preşedintele CJ Bihor a spus că planuri concrete vor exista la finalul lunii iunie, iar schimbările ar putea fi supuse votului în plen în luna iulie. "Nu voi sta spectator la un eveniment organizat de Filarmonică pe săptămână şi unul de Ansamblul Crişana pe lună", a concluzionat Bolojan.
Chestiuni ieftine...
Răspunzând întrebărilor BIHOREANULUI, Ilie Bolojan a spus că "nu se vorbeşte de reduceri de personal".
Totodată, despre faptul că este criticat fiindcă nu este văzut la spectacolele instituţiilor de cultură, Bolojan a răspuns: "Este o critică pe care am văzut-o. Obligaţia mea este să fac ca toate instituţiile care sunt în subordinea CJ Bihor să funcţioneze cu randamente maxime. Sigur, primarul poate să urce pe scenă la zilele oraşului sau să facă numărătoarea inversă de Revelion, aşa cum se întâmplă în alte părţi, dar nu ştiu dacă ar fi asta un câştig. Acestea sunt nişte chestiuni ieftine, care nu au relevanţă în funcţionarea în bune condiţii a acestor instituţii".
Despre scrisoarea celor 50 de manageri de teatre din ţară, care îl îndeamnă pe Ilie Bolojan "să se abţină" de la reforme majore, preşedintele CJ a răspuns că este dreptul lor "să-şi apere branşa".
"Nu am fost votat de către cei care au trimis scrisori. Prin urmare, eu am o responsabilitate să gestionez aceşti bani, puţini, într-o formă cât mai bună, iar serviciile culturale - chiar dacă sună prost acest termen - trebuie să se ridice la nivelul oraşului Oradea", a spus Bolojan.
Vezi declaraţiile lui Bolojan, de la minutul 24!