Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, a devenit zilele trecute un "regizor" neinvitat şi nedorit, care vrea să-şi impună viziunea rece şi calculată asupra felului în care instituţiile de spectacole din Oradea îşi desfăşoară activitatea.
Ideile sale, prezentate deocamdată doar în spatele uşilor închise, sunt criticate deja de directori de teatru, dirijori, dramaturgi, artişti plastici şi actori cunoscuţi din România...
Bolojan la teatru
La începutul lunii, Ilie Bolojan le-a spus managerilor instituţiilor de cultură din subordinea Consiliului Judeţean Bihor (Teatrul Regina Maria - trupele Iosif Vulcan şi Arcadia, plus Ansamblul Crişana, Teatrul Szigligeti - cu trupele de adulţi şi copii, respectiv Ansamblul Nagyvárad, Filarmonica de Stat) că ţinteşte aplicarea unor reforme radicale în modul de funcţionare a acestora.
Aflând de veste, actorii Teatrului Regina Maria i-au solicitat o întâlnire, Bolojan a acceptat-o şi le-a destăinuit că plănuieşte să-i treacă - poate chiar de la 1 iulie - pe toţi actorii şi muzicienii pe contracte de muncă pe perioade determinate, urmând un model folosit în unele ţări europene.
Plus, de asemenea, unirea celor două teatre şi a filarmonicii într-o singură instituţie.
Pentru dinamizare
Prima măsură s-ar lua pentru a dinamiza activitatea actorilor, muzicienilor şi folcloriştilor şi pentru a elimina trândăvia, căci la finalul fiecărui an aceştia ar urma să fie evaluaţi.
De altfel, noua conducere a CJ Bihor îşi doreşte şi un program mai bogat de spectacole de teatru şi concerte, inclusiv în aer liber, pentru orădeni şi turişti.
Cea de-a doua măsură, privind unirea într-o instituţie al cărei nume încă nu se cunoaşte, ar fi dorită pentru eficientizare financiară, prin folosirea unor departamente unice de contabilitate, asistenţă tehnică şi administraţie.
Artişti ţinuţi din scurt
"Partitura" lui Ilie Bolojan nu a căpătat încă o formă scrisă. Totuşi, pe bună dreptate, anunţurile făcute de acesta i-au speriat pe artiştii locali.
Colectivele Teatrului Regina Maria, Filarmonicii de Stat şi Teatrului Szigligeti au trimis pe rând, săptămâna trecută, scrisori către Bolojan şi, în special, către consilierii judeţeni, practic cerându-le acestora din urmă să nu voteze reformele.
Artiştii aduc şi destule argumente. Unul este că prin trecerea la contracte scurte şi adoptarea unui stil de lucru "pe proiecte" se renunţă la trupe sudate şi, odată cu ele, la un repertoriu bogat.
Apoi, autorii invocă pericolul decimării trupelor de teatru şi a orchestrei filarmonicii, deoarece unii vor alege să plece, căutând locuri mai stabile în care să se poată desfăşura.
La mâna managerului
Ar mai fi şi nesiguranţa financiară, căci, spre exemplu, fără un contract de muncă pe perioadă nedeterminată, angajaţii nu-şi vor putea lua un credit mai "serios".
Dar, mai cu seamă, actorii şi muzicienii se tem că vor ajunge la mâna unui manager, poate numit politic, care va putea scăpa uşor de ei, prin evaluări nu chiar corecte sau alegând proiecte care să nu-i includă, ştiute fiind subiectivismul, arbitrariul şi orgoliile care caracterizează lumea cultural-artistică.
Cât despre unirea Teatrului Regina Maria cu Teatrul Szigligeti şi cu Filarmonica de Stat, artiştii o consideră o "schilodire" a culturii locale şi un experiment dăunător, care ar putea crea haos şi ar opri brusc tradiţia importantă a celor trei instituţii.
Matei Vişniec, alături de orădeni
Schimbările dorite de Ilie Bolojan sunt criticate de voci din comunitatea locală, dar şi de actori, regizori, directori de teatru, muzicieni, dirijori şi artişti plastici din ţară şi din străinătate.
Nume importante s-au pronunţat împotriva iniţiativelor, unii critici semnând totodată petiţia "Solidari cu artiştii din Oradea", care până sâmbătă adunase peste 3.000 de semnături.
"Investiţia în cultură are un alt sens decât cea în lumea afacerilor, "profitul" nu este imediat şi nici nu trebuie aşteptat, el ţine de formarea spiritului civic, de cultivarea minţii şi de îmbogăţirea sufletească", a scris poetul şi dramaturgul Matei Vişniec, stabilit în Franţa, după ce a semnat petiţia.
Artistul şi jurnalistul Dan Perjovschi, ale cărui lucrări au fost prezentate în galerii din toată lumea, a criticat şi el iniţiativa.
"A găsit Bolojan salvarea bugetului judeţean. După ce a ras biblioteca de cartier, acum comasează teatrele cu filarmonica. Exact la cultură se pierd banii cei mulţi...", a comentat el, sarcastic, distribuind informaţiile prezentate de BIHOREANUL pe această temă.
Solidari
Iulia Popovici, secretar de stat în Ministerul Culturii, a observat că modelul european nu poate funcţiona acum în România.
"Ce propune dl Bolojan la Bihor, prin comasarea celor două teatre cu filarmonica, nu are niciun sens. Exact cum Bihorul nu-şi poate face propriul sistem de protecţie socială şi mobilitate profesională a artiştilor, propriile tipuri de contracte, diferite de cele "naţionale" (dar "ca-n Franţa" sau "ca-n Germania"), nu-şi poate face nici propriul sistem de funcţionare culturală", a scris aceasta.
Între cei care şi-au exprimat solidaritatea faţă de artişti se numără actorii Marius Manole (foto), Mihai Călin, Emilia Popescu, Paula Chirilă, Silviu Biriş (care a şi întrebat: "Domn’ Ilie, când ai fost ultima dată la teatru?"), directorii de teatru Erwin Şimşensohn şi Vlad Massaci, precum şi dirijorii Ciprian Marinescu (stabilit în Japonia) şi Josef Suilen (Olanda).
Deocamdată, Bolojan nu şi-a argumentat public ideile. Rămâne, deci, de văzut în viitorul apropiat în ce măsură "piesa" lui va suferi modificări, dat fiind că este hulită dinainte să ajungă măcar la faza repetiţiilor...
"Oradea are posibilitatea de a fi un oraş diversificat, deschis, care oferă un mediu prietenos. Cu 10 ani în urmă, trupa română şi cea maghiară s-au bucurat împreună, în cea mai mare prietenie, de înfiinţarea celor două instituţii de sine stătătoare. Pe de o parte, propunea un management financiar mai viabil, iar pe de altă parte susţinea acceptare şi recunoaştere deplină a comunităţilor conlocuitoare. A fost un moment care a însemnat foarte mult pentru minoritatea maghiară din Bihor, o comunitate mândră de teatrul care joacă în limba ei maternă şi mândră totodată de un mediu care a permis înfiinţarea acestuia"
Fragment din scrisoarea deschisă a Teatrului Szigligeti
ESTE PREMATUR
Spectacole "mai bune"
În timp ce preşedintele Consiliului Judeţean, Ilie Bolojan, s-a aflat în concediu, vicepreşedinţii Mircea Mălan şi Călin Gal au fost întrebaţi miercurea trecută, într-o conferinţă de presă, despre viitoarele reforme din mediul artistic. A răspuns doar Călin Gal, spunând că deocamdată nu există un proiect care să vizeze aceste schimbări.
"Nu vreau să comentez aceste treburi. În momentul de faţă nu există un proiect în acest sens. Bineînţeles că pentru a avea un astfel de proiect trebuie să avem la bază nişte date clare. Este prematur, nu putem discuta de o astfel de comasare", a spus Gal.
El a adăugat, totuşi, folosind un limbaj de lemn, că e loc de mai bine în instituţiile de spectacole din Oradea: "Din practica pe care am studiat-o şi o vedem în Europa, este clar că există posibilitatea de a face nişte spectacole mai bune, de a duce acest act cultural spre beneficiari în condiţii mai bune".
Ce înseamnă "mai bune", vicele n-a mai explicat...