Premierul Ilie Bolojan a ieșit din nou în fața presei pentru a prezenta propuneri de reforme la nivelul statului, de data aceasta alături de viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu.
Tema zilei este reforma companiilor de stat, pe care prim-ministrul le vrea mai eficiente.
LIVE TEXT:
Ilie Bolojan, declarații:
Orice reducere a subvențiilor pe care le acordăm acestor companii este o economie în plus. Orice profit suplimentar făcut prin reducerea cheltuielilor înseamnă o capacitate de investiții mai mare. Buna administrare a companiilor este unul dintre cele mai importante elemente care ține de acest pachet (n.r. - al doilea de măsuri).
Aceste măsuri vizează:
- asigurarea transparenței gestionării companiilor de stat. Am convenit ca toate ministerele tutelare să asiguree publicarea tuturor datelor: cine administrează, ce câștiguri au aceste companii
- managementul companiilor: reducerea numărului de membri și plafonarea unor câștiguri. Avem situații în care abuzând de prevederi legale și fără un control, de la valori rezonabile de câștiguri cu care au intrat, s-a ajuns la limitele maxime, ceea ce a creat o nemulțumire atât în opinia publică, cât și în ceea ce privește administrația lor propriu-zisă.
- indicatorii de performanță vor fi revizuiți de fiecare minister: sunt relevanți sau sunt superficiali? Cu siguranță în multe locuri nu sunt relevanți. Vom impune noi indicatori. Cei care nu-i acceptă, să plece.
- Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) trebuie întărită ca la finalul verii să avem o agenție operațională, mai ales pentru că buna administrare a companiilor din România este o necesitate.
Dragoș Anastasiu, declarații:
- Va trebui să modificăm legislația, pentru a putea înainta în demersul nostru. Vor fi întâi consultări cu Comisia Europeană și OECD. Facem acest demers pentru eficientizare, dar și pentru a rezolva problema legată de penalitățile pe care le avem la PNRR.
- Vă prezint o radiografie a situației actuale și vă anunț că AMEPIP a centralizat definitiv date importante cu privire la companiile de stat și mâine vor fi publicate.
- În vizorul AMEPIP: 1.326 de întreprinderi publice, fie 100% în proprietatea statului, fie statul este majoritar. Sunt împărțite în societăți pe acțiuni, SRL-uri (842), regii autonome (88).
- Avem 315 întreprinderi publice, care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor, cu 173.000 de angajați.
- Top 315 companii publice au 13,6 miliarde venituri, adică 96% din totalul veniturilor companiilor.
- Subvenții: per total avem 14 miliarde și aceste companii din top 315 au 13,6 miliarde.
- Profituri: toate companiile au 15 miliarde, dar scădem subvențiile. Deci per total mai rămâne aproape un miliard.
- Pierderi: 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, dintre care 7 companii generează pierderi de 2 miliarde de lei. Atenție, după ce primesc subvenții. Este vorba despre: Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport Feroviar Marfă CFR Marfă SA, Compania municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA.
- Din total, sunt 1182 de companii locale. În jur de 300 de companii nu au depus date financiare, deci nu știm despre ele nimic. Apoi, 250 de companii au venituri zero. În jur de 230 de companii au pierdere. În jur de 600 de companii au până la 10 angajați.
- Avem zone de activitate: Apă-canal sunt 326 de companii, cam jumătate pe profit, jumătate fie nu știm de ele, fie au pierderi; 146 de companii de salubritate, dintre care doar 76 pe profit; 61 de companii de transport: 41 pe profit, 10 pe pierdere, 10 nu au date financiare depuse.
- Ce vedem per total? Că avem o ineficiență importantă. Că avem o polarizare importantă: 46% din veniturile acestor companii reprezintă Hidroelectrica. Deci avem companii care sunt foarte profitabile și foarte multe companii despre care fie nu avem cifre financiare, fie sunt pe pierdere sau au profit foarte mic.
- De ieri au început să curgă amenzile. Până acum AMEPIP nu a amendat aceste companii, care nu au depus date financiare.
- CONSILIILE DE ADMINISTRAȚIE. În companiile centrale, 354 de poziții sunt provizorii. Este o problemă pentru statul român, avem ținte în PNRR să rezolvăm asta. 309 poziții sunt permanente. La companiile locale, 493 de poziții sunt provizorii și 1919 poziții sunt permanente.
- Să facem pași importanți privind selecțiile și recrutările, să fie total transparente.
- PERFORMANȚĂ. Avem o problemă legată de performanță. Ne-am uitat la aeroporturi, la numărul de pasageri, comparativ România vs. Europa. Am ajuns la concluzia că în unele aeroporturi se poate cu mai puțin personal / angajați. O singură cifră: la noi 1.400 de oameni, în Europa, la același număr de pasageri: 800 de oameni.
MĂSURI PROPUSE:
- Sunt propuneri cu care vom merge la partenerii noștri europeni. Nu vrem să stricăm nimic din ce am obținut, ci doar să eficientizăm.
- reducerea nr. de membri din CA-uri și consilii de supraveghere: la regiile autonome, de la 3-5 membri să mergem la maximum 3 membri; la societățile cu sistem unitar: de la 3-7 membri la 3 membri; la societățile cu sistem dualist sau companiile mari (peste 200 de angajați) de la 5-7 membri la 3-5 membri; la societăți foarte mari - analiza a început pentru a lua decizii de la companie la companie.
- reducerea remunerației membrilor din CA-uri: la membrii neexecutivi de la o indemnizație fixă de 3 x (adică de maximum 3 ori salariul mediu pe ramură) la 2 x, iar la membrii executivi - indemnizația fixă va scădea de la 3-6 x la 3x maximum, iar cea variabilă de la 3-6 la 2.
- reducerea remunerației directorilor generali: componenta fixă a fost 3-6 x, propunem maximum 3x; componenta variabilă a fost 3-6 x, propunem 2x. Plafonarea beneficiilor. Au existat alte beneficii. Nu ne referim la mașină de serviciu, laptop, deplasări cu diună, telefon, dar ne referim la plata de cazare dacă este în alt oraș, sume oferite pentru plata electricității, indemnizații de concediu, le plafonăm la maximum 10% din remunerația totală fixă.
- în ceea ce privește funcționarii publici propunem să nu poată să facă parte din mai multe CA-uri, ci doar dintr-unul.
- prelungirea termenului de prescripție de la 6 luni la 1 an
- propunem înființarea unui consiliu consultativ neremunerat la AMEPIP, cu fel de advisory board, cu experți specializați în guvernanță, juridic, HR, care vor sprijini eficientizarea activității
- accelerarea reformei companiilor de stat. Propunem 3 luni pentru analiză și 3 luni să înceapă demersurile pentru eficientizare.
- AMEPIP: în momentul de față avem împărțite companiile în local și central, dar există un focus special pe cele centrale. Propunem să ne uităm mai degrabă la companiile de impact și de mai puțin impact. Respectând guvernanța corporativă, focusul AMEPIP să fie pe cele 315 companii care au 96-97% din cifra de afaceri. Și să terminăm procesul de selecție la AMEPIP.
- compoziția indicatorilor de peformanță. Propunem un focus mai mare pe zona financiară, deci să creștem ponderea părții financiare la 50%, plus un accent pe calitatea serviciilor, deci 20% ponderea pe noțiunea de calitate a serviciilor.
- propunem criterii mai stricte pentru experții independenți care fac recrutarea.
- Urmează o serie de măsuri care să facă viața companiilor de stat mai ușoară, am adunat propuneri pentru debirocratizare și simplificare. Le vom prezenta în perioada următoare.
- Pentru că au fost întrebări în spațiul public, vreau să vă nominalizez câteva dintre persoanele care fac parte, până acum, din Consiliul Consulativ pentru reforma companiilor de stat: Speranța Munteanu, Mihaela Mitroi, Crenguța Leana, Iancu Guda, Anca Grigorescu. Nu s-a formalizat încă acest grup de lucru. Nu vor fi plătiți, sunt voluntari.