Prim-ministrul Marcel Ciolacu și președintele Senatului, Ilie Bolojan, vor conduce împreună un departament al cărui scop va fi reorganizarea guvernamentală a instituțiilor și agențiilor, în scopul reducerii cheltuielilor publice și eficientizării activităților.
Anunțul a fost făcut luni de ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, după ședința de Guvern în care a fost aprobată așa numita „ordonanță trenuleț” prin care se impun o serie de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului economic și care a iscat deja proteste.
Tánczos: „Cu siguranță vor ieși soluții bune”
„Instituțiile și modul în care ele vor fi reorganizate, comasate, regândite, intră pe agenda acestui departament, care va fi condus de domnul prim-ministru Marcel Ciolacu și de domnul președinte Bolojan. Eu salut inițiativa și hotărârea dânșilor de a conduce personal acest departament de regândire a sistemului public, pentru că de acolo, având experiența domnului prim-ministru și determinarea domnului Bolojan, cu siguranță vor ieși soluții bune de reducere a aparatului de stat, de transformare a sistemului într-un stat mai suplu”, a spus Tánczos Barna, răspunzând unei întrebări legate de posibile concedieri ca urmare a prevederilor „Ordonanței trenuleț”.
Despre același departament condus de Ciolacu și Bolojan, ministrul Finanțelor a mai spus că: „Este o structură hibrid, în care coaliția și-a asumat această responsabilitate la cel mai înalt nivel, al conducătorilor de partide, să implementeze ceea ce au promis în programul de guvernare, să ofere un stat mai suplu”.
Întrebat în aceeași conferință de presă despre ce prespune reducerea agențiilor de stat și instituțiilor subordonate cu 25%, Tánczos Barna a răspuns: „Reducerea nu este anunțată de un sfert neapărat. Această reducere o să vină din analizele făcute la departamentul condus de domnul Marcel Ciolacu și de domnul Bolojan și cu siguranță în luna ianuarie departamentul își va începe activitatea, va lua primele agenții, unele dintre ele sunt deja începute, anumite agenții deja sunt în diverse faze de comasare. La Ministerul Mediului, de exemplu, vă pot da un exemplu, ANAF-ul și cu Agenția de Protecție a Mediului, ele deja au fost comasate și procedura instituțională a fost pornită. Vor veni exemple similare și în ianuarie...”.
Inspirați de Trump
Hotnews.ro subliniază că premierul Marcel Ciolacu a anunțat tot luni că dorește înființarea acestui departament pe un model deja consacrat. El se referea, potrivit aceleiași surse, la anunțul președintelui ales al SUA, Donald Trump, conform căruia Elon Musk și Vivek Ramaswamy vor conduce un nou departament al eficienței guvernamentale.
„Vom prelua un model deja consacrat și vom înființa Departamentul pentru eficientizarea activității guvernamentale, care va reduce cheltuielile statului cu 1% din PIB anul viitor. Precizez că în acest departament vor fi specialiști din alte zone guvernamentale, care vor lucra pro bono”, a spus Ciolacu, la începutul ședinței de guvern de luni.
Tot atunci, premierul a susținut că măsurile din „Ordonanța trenuleț” sunt necesare din cauză că situația economică s-a deteriorat rapid în UE începând cu luna octombrie, iar acest lucru „nu avea cum să ocolească România”.
Marcel Ciolacu a mai susținut că toate măririle de pensii și salarii și alte măsuri sociale, precum și împrumuturile pe care le-a făcut Guvernul condus de el în anul electoral au fost necesare și că nu le regretă, conform G4Media.ro.
Ciolacu a adăugat însă că anul care vine este dificil din punct de vedere economic și ar fi „iresponsabil” să nu adopte măsuri imediate. Această ordonanță nu este una a „austerității” sau „sărăciei”, așa cum se spune la televizor, a susținut Ciolacu.
„Adoptăm astăzi măsuri clare privind reforma statului și reducerea cheltuielilor publice. Și începem cu noi, cu politicienii. Salariile demnitarilor vor fi înghețate și în acest an, iar partidele vor primi cu 25% mai puțini bani. Apoi continuăm cu aparatul bugetar. În acest an, nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor. Nu se mai acordă sporuri și premii suplimentare. Fiecare leu plătit la salariu va fi justificat prin criterii de performanță și evaluări. Angajările la stat vor fi înghețate în 2025. Și vom trece rapid la desființarea și comasarea de instituții și agenții publice”, a continuat premierul.
Impactul bugetar al măsurilor aprobate de guvern este de 7,11 miliarde lei în 2025 și 8,75 miliarde lei în 2026.
De la stat la privat?
Pe de altă parte, după ședință în care „Ordonanța trenuleț” a fost aprobată, Tánczos Barna a precizat că își dorește ca personalul bugetar în plus să fie absorbit de mediul privat. „Îmi doresc ca acest surplus de personal să fie absorbit de mediul privat. De aceea nu se fac lucrurile de azi pe mâine. Nu sunt neapărat concedieri, pentru că sunt, pe de o parte, și plecările naturale”, a precizat ministrul.
„Dacă semnalul este clar și știm exact de la bun început care sunt instituțiile care vor suferi modificări, acolo deja, angajații din sectorul public știu ce-i așteaptă și au timp suficient luni de zile să găsească alternative. Mediul privat are nevoie de oameni pregătiți. Nu ne dorim să bruscăm nici sistemul bugetar, nu dorim să bruscăm nici mediul de afaceri, nici mediul privat, și acest fenomen natural trebuie susținut și încurajat”, a mai afirmat Tánczos Barna.
Măsurile din „Ordonanța trenuleț”, adoptate de Guvern (sursa: Europa Liberă):
Prevederi pentru bugetari
Salariile bugetarilor rămân înghețate pe parcursul anului 2025 la nivelul lunii noiembrie 2024. În această categorie intră salariile demnitarilor, angajaților din primării, consilii județene și locale. De asemenea, sporurile și primele bugetarilor rămân înghețate, la fel și indemnizația de hrană.
Bugetarii nu vor mai beneficia de tichete, cu excepția celor de creșă.
Instituțiile și autoritățile publice nu vor acorda personalului din cadrul acestora premii, bonusuri sau alte drepturi de natură similară, cu excepția celor care se decontează integral din fonduri externe nerambursabile.
Cuantumul contribuţiei lunare pentru personalul neclerical se menține la nivelul lunii noiembrie 2024.
Nu se mai fac angajări în sectoarele publice cu excepția posturile unice vacante. Prevederile nu se aplică posturilor deja aprobate pentru ocupare.
Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti definitive având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, se va realiza eșalonat.
Toate instituțiile și autoritățile publice nu vor deconta cheltuieli de transport la plecarea/întoarcerea din concediul de odihnă a personalului.
Alocațiile copiilor nu se vor mai indexa cu rata medie anuală a inflației.
Se mențin la nivelul din 2024 indemnizațiile pentru persoanele persecutate politic în comunism, cele pentru invalizi, veterani de război, văduve de război, cele acordate membrilor Academiei Române, Academiei Oamenilor de Știință din Româmnia, Academiei de Științe Medicale din România.
Rentele viagere pentru sportivi se mențin la nivelul lunii decembrie 2024.
În anul 2025 se vor acorda reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a trei călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilităţile de transport pentru anumite categorii de persoane, cum ar fi persoane care au luptat la Revoluție ori judecătorii și procurorii.
Voucherele de vacantă vor fi în cuantum de 800 de lei, în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, și vor fi acordate bugetarilor ale căror salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt sub 8.000 lei.
Companiile de stat cu pierderi sau plăţi restante trebuie să prezinte un plan de reorganizare și redresare financiară odată cu aprobarea bugetului.
Subvenția alocată partidelor politice se diminuează cu 25% față de nivelul acordat în anul 2024.
Prevederi referitoare la pensii, protecție socială și burse
Valoarea punctului de pensie se menține în 2025 la nivelul de 81 lei, valoare din 2024.
Pensiile speciale pentru primari și șefi de consilii județene se amână pentru 2026 (tot aici sunt incluse posturile de viceprimar, președinte al consiliului județean și vicepreședinte al consiliului județean).
Pensiile speciale ale judecătorilor, procurorilor, grefierilor și altor categorii de personal din instanțele judecătorești nu se actualizează cu inflația. Nu se mai actualizează cu rata inflației nici pensiile speciale ale deputaţilor şi senatorilor, personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, membrilor Corpului diplomatic consular, a celor de la Curtea de Conturi, precum și cele militare.
Bugetarii nu vor primi în 2025 ajutoare sau indemnizații la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de muncă ori la trecerea în rezervă, cu excepția cazului particular în care a intervenit decesul angajatului.
În anul 2025 fondul de burse și protecție socială per student se menține la nivelul lunii noiembrie 2024.
Studenţii la zi beneficiază de tarif redus cu 90% pe transportul intern auto și pentru transportul intern feroviar doar pe distanța/rutele dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află instituția, pe tot parcursul anului universitar. Măsura se aplică și pentru transportul în comun și transportul cu metroul.
Măsuri fiscale
Crește impozitul pe dividende: acesta va fi majorat de la 8% la 10%.
S-a redus plafonul de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro.
Nu mai sunt considerate microîntreprinderi firmele care realizează 80% din venituri din consultanță și management.
Se actualizează codurile corespunzătoare activităților pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se calculează prin aplicarea cotei de 3%, dar și verificarea condiției de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, începând cu anul 2024, de către contribuabilii din HoReCa.
Se elimină facilităților fiscale acordate IT-știlor, precum și angajaților din construcții, agricultură și industria alimentară.
Se reinstituie impozitul pe construcții (așa-numita „taxă pe stâlp”). Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosinţă. Marcel Ciolacu a declarat că acest impozit se va aplica doar după publicarea normelor metodologice și discuții cu firmele.