Istoricii Mihai Drecin și Gabriel Moisa, ambii profesori ai Universității din Oradea, au lansat, marți, o carte ce prezintă o pagină din istoria instituției, mai precis evenimentele din seara și noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1972, când un grup de studenți orădeni au organizat o horă clandestină în centrul orașului, celebrând Unirea Principatelor Române, în ciuda faptului că autoritățile comuniste nu le-au permis acest lucru.
Informațiile au fost culese din arhivele fostei Securități, dar și din amintirile lui Drecin, martor al acelor întâmplări.
O pagină din istoria Universității
Lansarea cărții intitulate „Iluzia libertății. Evenimentele din 23/24 ianuarie 1972 de la Oradea” a avut loc, cum altfel, în campusul Universității orădene. Recent reabilitată, Aula Magna a adunat zeci de profesori, studenți și elevi din oraș, curioși să descopere acest episod, care putea să se lase cu urmări serioase asupra participanților, dar n-a fost așa.
„Lucrarea face parte dintr-un proiect mai mare, pe care Facultatea de Istorie și Școala Doctorală l-au generat, de a realiza o istorie a Universității din Oradea, un fel de carte de vizită”, a declarat, în debutul evenimentului, istoricul Sorin Șipoș. Potrivit acestuia, cartea despre Universitate va fi lansată, probabil, în martie.
Horă clandestină
Evenimentele au fost relatate celor prezenți - care au primit și exemplare gratuite din carte – chiar de cei doi autori, Drecin și Moisa. Într-o perioadă în care manifestările național-patriotice nu erau permise, dacă nu erau organizate de Partidul Comunist, un grup de studenți căminiști au cerut aprobare pentru a celebra Ziua Principatelor Unite, solicitare respinsă însă de autorități.
După cum a precizat Moisa, fitilul l-au aprins niște studente, care le-au reproșat colegilor că n-au curaj. De mai mult nici n-a fost nevoie: sute de studenți au ieșit din camere de cămin și au cerut șefilor Universității să fie lăsați să meargă în marș, în centrul Oradiei, pentru o horă patriotică, dedicată Micii Uniri.
Directorul căminului, profesorul Valentin Vancea, s-a împotrivit plecării studenților, dar pentru că aceștia nu cedau, l-a chemat în campus pe rectorul Alexandru Săndulache. Nici acesta n-a reușit să-i calmeze pe tineri și a decis să-i lase să plece în marș, cu condiția să fie decenți în manifestare și să fie însoțiți de Vancea.
Cu efervescența specifică vârstei pe care o aveau, pe drum, studenții au cântat „Hora Unirii” și alte cântece patriotice. În fața Teatrului de Stat, s-au prins în horă, iar apoi s-au întors în campus.
Firește, întâmplarea a atras atenția Securității. „Toate structurile de partid s-au sesizat. Rectorul de-atunci (n.r. Alexandru Săndulache) a fost un om curajos, care și-a asumat responsabilitatea și a spus că el a fost de vină”, a povestit audienței istoricul Drecin.
Mărturiile celor implicați
Cartea cuprinde descrierea evenimentelor, așa cum a fost reținută în documentele fostei Securități, mărturii ale celor care au trăit acele momente, inclusiv ale studentului Viorel Jurcan, cel care a purtat steagul în spatele căruia s-au aliniat studenții, în drum spre centrul orașului. În 2015, același Jurcan a povestit și pentru BIHOREANUL cum s-a petrecut evenimentul care apoi a declanșat o anchetă serioasă în Bihor.
Niciun student n-a avut de pătimit, dar rectorul Săndulache n-a mai prins încă un mandat în fruntea instituției.
Toată povestea a fost confirmată, în timpul evenimentului de marți, și de fostul decan orădean Vasile Marcu, care de asemenea a fost martor, în ’72 fiind un tânăr profesor asistent al Universității, care locuia în cămin.
Acesta a explicat - detaliu care se regăsește și în carte, și a fost relatat și BIHOREANULUI de Viorel Jurcan (foto jos) - de unde aveau studenții steagul cu care au mărșăluit: cu un an în urmă îl furaseră, cu complicitatea lui Marcu, chiar din fața Comitetului Central al PCR din București, pe când mergeau la meciul de fotbal România-Cehoslovacia.
Scrisoare interceptată
Cartea lansată acum cuprinde și copii ale documentelor pe care le-au citit istoricii. O scrisoare transmisă de un student de la Oradea iubitei lui din Iași, în care i-a povestit acesteia firul evenimentelor, a fost citită pentru audiență de Moisa, stârnind amuzamentul publicului. Nu de-alta, dar pentru a brava în fața iubitei, studentul îi povestea că ar fi fost în pericol de moarte, deoarece ar fi fost spart și un depozit de armament.
În realitate, a explicat decanul Facultății de Istorie, o geantă de sport, aparținând secției de tir a Universității, a fost furată, și nu pentru conținutul ei, ci pentru că era un articol sportiv util și de calitate. Dar tânărul patriot n-a lăsat adevărul să-i strice imaginea de dur...
