Familia lui Viorel Pașca, îi cere comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, să-și reevalueze poziția în cazul Dumbrava, acuzându-l de imixtiune în ancheta penală și de faptul că s-a bazat pe informații greșite și că, prin aprecierile publice făcute în timp ce ancheta DIICOT este în curs, riscă să afecteze prezumția de nevinovăție a celor cercetați.
Replica, cuprinsă într-un punct de vedere de 13 pagini, datat 23 iulie și semnat de membrii familiei Pașca prin avocatul Răzvan Doseanu, vine după ce O’Flaherty a calificat, într-o scrisoare deschisă trimisă premierului Ilie Bolojan, situația de la Dumbrava drept „deosebit de îngrijorătoare”, a salutat intervenția DIICOT și transferarea celor 409 rezidenți, vorbind despre persoane ținute în condiții abuzive, peste 1.000 de decese și despre faptul că așezămintele au funcționat ani la rând în ciuda unor avertismente, lucruri care trebuie investigate.
„Dosar puternic polarizant”
Comisarul european și-a exprimat și îngrijorarea că situația de la Dumbrava „a persistat atât de mult, în pofida semnalelor repetate ale societății civile și jurnaliștilor și a recomandărilor Avocatului Poporului”. În replică, familia Pașca susține că realitatea ar fi fost opusă: nu doar că autoritățile cunoșteau de ani de zile existența așezămintelor, ci chiar spitale, primării și servicii sociale ar fi direcționat acolo persoane vulnerabile pentru care nu aveau soluții alternative.
Apărarea contestă atât prezentarea condițiilor de la Dumbrava drept abuzive, cât și concluziile trase din numărul mare de decese. Susține că activitatea s-a desfășurat timp de peste două decenii, iar persoanele primite erau în mare parte grav bolnave, fără adăpost ori abandonate, astfel încât cele peste 1.000 de decese trebuie raportate la această realitate.
Doseanu reproșează comisarului și că, salutând ancheta DIICOT și evocând necesitatea investigării deceselor, s-ar fi pronunțat asupra unui dosar penal aflat în desfășurare. Invocă jurisprudența CEDO, inclusiv cauza Allenet de Ribemont contra Franței, potrivit căreia autoritățile pot informa despre o anchetă, dar trebuie să distingă între prezentarea unei suspiciuni și formulări care induc ideea că vinovăția este deja stabilită, exprimându-se cu „discreția și prudența necesare”.
„Publicarea acestei scrisori pune o presiune suplimentară asupra unui dosar de urmărire penală deja puternic polarizant și influențează percepția publică asupra întregii situații”, avertizează documentul.
Ilegal, dar decent
Familia Pașca invocă și hotărârile prin care instanțele au refuzat arestarea preventivă, iar ulterior au înlăturat și controlul judiciar, chiar dacă acestea nu tranșează acuzațiile din dosarul penal.
Tribunalul București a constatat că locațiile nu funcționau cu respectarea cadrului legal și a standardelor serviciilor sociale, dar a reținut că existau spații de cazare și condiții de igienă, iar beneficiarilor le erau asigurate hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale.
Mai mult, amintește Doseanu, judecătorul a arătat că o parte semnificativă dintre beneficiari fuseseră trimiși la Dumbrava chiar de instituții publice. În motivare se arată că „instituțiile publice au fost cele care au facilitat ajungerea beneficiarilor în locațiile administrate de inculpați”, fără să găsească alternative viabile.
Instanța a mai subliniat că, pentru mulți dintre cei găzduiți, „alternativa concretă existentă (...) nu era accesul la un serviciu social autorizat, ci lipsa oricărei forme de protecție instituțională, respectiv revenirea în stradă”.
Statul i-a trimis la Dumbrava
Unul dintre principalele argumente adresate comisarului European este că spitale, primării și servicii sociale din mai multe județe au trimis, ani la rând, persoane vulnerabile către așezămintele familiei Pașca. Documentul prezintă în sprijin adrese și anchete sociale provenite de la instituții din numeroase județe.
„Departe de a fi «ignorat avertismente», autoritățile statului au apelat ele însele, ani la rând, la aceste așezăminte”, afirmă apărarea. Totodată, susține că Viorel Pașca a cerut el însuși, în repetate rânduri, ca instituțiile statului să preia persoanele găzduite, inclusiv prin adrese transmise în februarie 2026 către DGASPC Bihor, Consiliul Județean și AJPIS.
Familia contestă și felul în care comisarul a prezentat relocarea drept o îmbunătățire automată a situației beneficiarilor, susținând că cei 409 oameni au fost împrăștiați în centre și unități medicale din peste 20 de județe. În document se afirmă că patru persoane au murit după transfer, iar unii dintre foștii rezidenți ar fi cerut să revină la Dumbrava.
Să se verifice și drepturile evacuaților!
În final, familia îi solicită lui Michael O’Flaherty să reevalueze informațiile care au fundamentat scrisoarea adresată autorităților române, să analizeze și documentele apărării și să verifice modul în care au fost respectate drepturile celor 409 persoane în timpul evacuării și relocării.
Replica dezvoltă, în termeni juridici, mesajul transmis anterior chiar de Viorel Pașca, care îi ceruse comisarului să verifice „de zece ori” informațiile înainte de a se pronunța public.
Așa cum BIHOREANUL a relatat, dosarul DIICOT privind cazul „Dumbrava” vizează acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane, anchetatorii susținând că, sub paravanul unei asociații umanitare, persoane vulnerabile ar fi fost exploatate pentru obținerea de foloase materiale, cu un prejudiciu estimat la peste 13 milioane de lei.