Se ştia dintotdeauna. Prodecanul Facultăţii de Medicină şi Farmacie, Constantin Romanul, arestat la domiciliu după ce a fost prins în flagrant joia trecută cu 400 euro pretinşi ca să promoveze două studente la un examen, are demult reputaţia de şpăgar.

Ditamai profesorul universitar, doctor în ştiinţe medicale, şef de secţie la Spitalul judeţean şi preşedintele al Consiliului de Administraţie la Spitalul Municipal, ca reprezentant al Universităţii, Romanul proceda ca un găinar de rând. Vindea notele ca pe o legătură de ceapă în piaţă. Doar că mult mai scump şi după un sistem organizat, care, după cum a aflat BIHOREANUL, era perpetuat de la o generaţie la alta: studenţii trebuiau să se prezinte la cabinetul din spital cu suta de euro în plic şi se puteau considera promovaţi. Asta, până săptămâna trecută...

Mercurial de universitar

Universitar din 1998, întâi ca şef de lucrări, apoi lector, conferenţiar şi, din 2003, profesor, Constantin Romanul e unul din cei mai cunoscuţi specialişti ai FMF în chirurgia oro-maxilo facială, materie pe care o şi predă studenţilor de la Medicină Dentară. Prea plin de numeroasele sale funcţii şi titluri, Romanul nu a reuşit însă să câştige respectul studenţilor. Şi nu doar din cauza aroganţei cu care îi trata...

"Încă de la primul curs din primul an ne spunea să ne informăm de la colegii mai mari despre examene şi exigenţe", povesteşte un tânăr. De fapt, Romanul se referea la mercurialul pentru promovarea examenelor. Şpaga e o noţiune obişnuită în FMF, spun studenţii care s-au obişnuit să treacă peste stres cu un cadou ori un plic cu bani oferit profesorilor "Dacă înveţi şi îţi vezi de treabă, cei mai mulţi îţi dau note după merit şi nu îţi cer nimic. Dar iau dacă li se oferă", explică tânărul fenomenul "taxei" de sezon din FMF, cunoscut de ani de zile, dar mereu negat de profesori.  

Romanul era, totuşi, o excepţie: avea un tarif obligatoriu, clar stabilit şi doar în monedă europeană. "Pretenţiile lui erau între 50 şi 200 de euro, sumele fiind mai mari la studenţii străini. N-o spunea direct, trebuia să afli de la colegii din anii mai mari. Doar şeful de an era scutit. Dacă dai, treci, dacă nu, nu! Am trăit-o pe pielea mea. Şi nu doar eu", spune studentul.

Promovaţi pe foi goale

Procedura era simplă. Banii se puneau într-un plic şi trebuiau duşi la cabinetul medicului de la Spitalul Judeţean, în săptămâna dinaintea examenului, dimineaţa între 7.00 şi 7.30. "Intri, pui plicul pe masă, spui numele, grupa, te încercuieşte pe listele lui, ai ieşit şi gata. Nici nu se uita în ochii tăi şi nu se atingea de plic până nu plecai", explică studentul.

Cei care făceau greşeala să nu treacă pe la cabinet puteau să-şi ia adio de la promovare. "Am un coleg care învaţă foarte foarte bine. Nu a mers din orgoliu. L-a picat. În restanţă, s-a dus să-i dea banii. Atunci a trecut", povesteşte sursa BIHOREANULUI.

Grotesc e că, indiferent de suma plătită şi pregătirea studenţilor, nota primită la examen era invariabil 5. "Primeai mai mult doar dacă mergeai la el printr-un om de legătură, o cunoştinţă comună, care îi ducea plicul. Atunci te ţinea minte şi îţi dădea o notă mai mare", susţine tânărul, afirmând că au fost cazuri în care unii studenţi au testat vigilenţa lui Romanul predându-i după examen o foaie goală. "N-au scris nimic şi tot 5 au luat. De fapt, nici nu se uita la ce s-a scris. N-avea cum. Gândiţi-vă că avea examen, într-o zi, de la 7 la 8 cu studenţii din anul IV, de la 8 la 9 cu cei din anul VI, iar la ora 10 avea toate notele trecute în catalog. El se uita pe lista lui, nu pe ce-a scris studentul".

Prins cu "praf"

Afacerea prodecanului era rentabilă, din moment ce într-un singur an de studii sunt cel puţin 40 de studenţi, şi la sfârşit de semestru fiecare trebuie să achite "taxa". Abia acum i-au pus capăt procurorii Parchetului Bihor, în urma unei anchete pornite iniţial de către poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor. Poliţiştii aveau date cu numele studenţilor de anul IV care şi-au plătit examenele din ianuarie de la Anesteziologie şi Chirurgie Orală şi care, acum, în sesiunea din vară, urmau să cotizeze din nou, pe 25 şi 26 iunie. Cu ajutorul a două studente care au acceptat să colaboreze, anchetatorii au intrat pe fir.

studenti1.jpgFlagrantul s-a realizat joia trecută la ora 7.45. "Înarmate" cu tehnică de înregistrare audio-video, fetele au intrat pe rând în cabinetul profesorului, situat la etajul VI al Spitalul Judeţean, predându-i câte un plic marcat cu praf fluorescent în care erau câte 200 euro. Banii erau la rându-le marcaţi. Pe o parte scria "Mită examen", iar pe cealaltă data: 26 iunie.

La scurt timp după ele, în birou a intrat şi echipa de anchetatori. Întrebat dacă are bani asupra lui ori în cabinet, universitarul a declarat că are 283 lei, sumă cu care venise de acasă. La percheziţie, poliţiştii au găsit însă în coşul de gunoi de lângă birou mai multe plicuri rupte, iar pe fundul dulapului din cabinet un alt plic, cu 1.595 euro: 4 bancnote de 100 euro, 23 de 50 euro, 2 bancnote de 20 euro şi una de 5 euro.

Pus să se explice, medicului - care are diabet de gradul 2 şi un by-pass coronarian - i s-a făcut brusc rău şi n-a zis nimic. La verificarea cu lampa specială, cele 4 bancnote de 100 euro s-au dovedit a fi cele marcate înainte de flagrant, iar pe două din plicurile rupte s-au descoperit urme de praf fluorescent, la fel ca pe mâinile lui Romanul.

Şpagatită cu arestită

Poliţiştii au ridicat banii găsiţi, plicurile, tabelele cu studenţi pe care erau încercuite deja numele celor care au cotizat, iar apoi au percheziţionat şi locuinţa universitarului şi au făcut o vizită la FMF Oradea, cerând contractul de muncă al acestuia şi fişa cu obligaţiile de serviciu. În final, Romanul a fost condus la Parchet, unde a recunoscut doar primirea celor 400 euro cu care fusese prins în flagrant. A susţinut însă că tinerele i-ar fi dat banii de bunăvoie, fără să le condiţioneze de acest lucru promovarea examenului.

Reţinut de procurori pentru 24 de ore, Romanul a fost dus doar până la poarta Arestului, căci aici i s-a făcut din nou rău şi a fost internat, sub pază, la secţia de Cardiologie a Spitalului Judeţean. A doua zi, când procurorii au decis să-i ceară arestarea, medicii s-au opus, stabilind că acesta nu poate fi externat. De altfel, ca argument suprem, prodecanul a fost dus pe targă în faţa judecătorilor de la Tribunal. Iar aceştia s-au dovedit impresionaţi, dispunând ca medicul să fie anchetat în arest la domiciliu.

Pensionari cinstiţi

În timp ce Romanul neagă că ar mai fi luat alţi bani şi acuză, prin avocaţi, o răzbunare, procurorii au reuşit să identifice cel puţin 10 studenţi, dar şi alte persoane care mărturisesc că se "abonase" la buzunarele studenţilor săi. Aşa că, deşi a fost pus deja sub urmărire penală pentru luare de mită în formă continuată şi abuz în serviciu, fapte pentru care riscă o pedeapsă de până la 10 ani de închisoare, cercetările sunt departe să se fi terminat.

În paralel, prodecanul a fost suspendat din funcţie, iar conducerea Universităţii se pregăteşte să-l ancheteze pentru încălcarea eticii universitare, promiţând sancţiuni disciplinare care pot merge până la desfacerea contractului de muncă. Ar fi o noutate absolută. Nu de alta, dar până în prezent niciun universitar orădean nu a fost tras la răspundere pentru şpagă, în ciuda numeroaselor motive care au existat de-a lungul timpului.

Profesorul de Farmacologie Jozsef Horak, de pildă, a fost prins în flagrant în 2006, chiar de un reporter al BIHOREANULUI care a jucat rolul unei studente cu restanţe şi i-a înmânat un plic cu 15 bancnote a câte 50 euro, trase la imprimantă şi inscripţionate "Şpagă de la BIHOREANUL". Deşi totul a fost dovedit cu înregistrări, procurorii au "omorât" ancheta, iar Comisia de Etică a Universităţii l-a scos nevinovat.

Conferenţiarul Michaela Timar, endocrinolog, a fost prinsă şi ea, în 2011, de astă dată de procurorii Parchetului Bihor, cu o broşă de aur luată de la o grupă de studenţi pe care urma să îi examineze. Deşi condamnată în final, anul trecut, la 10 luni de închisoare cu suspendare pentru luare de mită, Timar şi-a terminat cariera didactică fără sancţiuni, ieşind la pensie înaintea finalizării cercetărilor disciplinare.

Exemplul cel mai elocvent e, însă, defunctul rector Teodor Maghiar, condamnat pentru falsificarea de diplome şi a cifrei de şcolarizare a Universităţii, care a predat în continuare până s-a stins din viaţă. Aşa că, într-o instituţie în care şpaga este aproape literă de lege, n-ar fi de mirare ca şi Romanul să fie iertat. Mai ales că, fiind în prag de pensie, poate să se retragă în linişte. Ca un hoţ cinstit...


ŞI LA STAT, ŞI LA PRIVAT
Cabinet la negru

Având în vedere salariile pe care le obţinea ca prodecan şi ca şef de secţie la Spitalul Judeţean, faptele lui Constantin Romanul sunt de-a dreptul nesimţite. Potrivit propriei declaraţii de avere, profesorul a încasat anul trecut, doar din salarii, 113.837 lei. Deţine două spaţii comerciale, şi-a cumpărat două BMW-uri, unul model 530 D din 2007 şi un altul 320 D din 2010, a vândut un alt BMW 730 D, şi în tot acest timp a reuşit să-şi păstreze intacte conturile bancare, în care a adunat peste 300.000 lei, dar şi să-şi plătească ratele la două credite, unul de 180.000 lei şi celălalt de 10.000 euro.

Ceea ce a "uitat" să menţioneze universitarul în declaraţiile de avere e cabinetul privat de pe strada Dunării (foto), unde prestează alături de soţia pensionară Margareta şi de fiica Ioana. Deşi vecinii spun că nu duc lipsă de clienţi, fişele fiscale demonstrează că nici Romanul, nici soţia sa nu şi-a declarat venituri din activităţi private în ultimii 8 ani, adică din 2006.