După lungul discurs de la Davos în care a declarat că nu va folosi forța ca să ocupe Groenlanda, dar că vrea să cumpere această „bucată de gheață”, Donald Trump a abandonat și amenințarea de a impune supra-tarife țărilor care s-au opus „achiziționării” insulei de către SUA.
Noul anunț survine după o discuție „foarte productivă” cu secretarul general al NATO, în urma căreia s-ar fi conturat un cadru pentru un posibil acord ce ar viza teritorializarea americană doar asupra bazelor militare din Groenlanda, fără anexarea insulei.
„Am stabilit”
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri seară, într-o postare pe propria rețea Social Truth, că nu va impune supra-tarife vamale Europei, așa cum amenințase la finele săptămânii trecute, asupra țărilor care nu sunt de acord să „cumpere” Groenlanda.
Postarea, făcută tot la Davos după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe care a descris-o ca fiind „foarte productivă”, arată că „am stabilit cadrul unui viitor acord cu privire la Groenlanda și, de fapt, la întreaga regiune arctică”, iar „soluția” va fi excelentă atât pentru Statele Unite, cât și pentru toate țările NATO. „Pe baza acestei înțelegeri, nu voi mai impune tarifele care erau programate să intre în vigoare la 1 februarie”, a arătat Trump, potrivit g4media.ro.
Noua poziție a liderului de la Casa Albă a fost făcută publică după ce în aceeași zi afirmase într-un discurs lung, dur și haotic, că vrea ca SUA să aibă „această bucată de gheață”, motivând că în caz contrar Groenlanda și întreaga emisferă vestică ar risca ocuparea insulei de către Rusia și China, dar adăugând, totuși, după ce anterior amenințase că o poate ocupa militar, că „nu voi folosi forța”.
Abandonarea ideii că de la 1 februarie va impune supra-tarife vamale de 10% țărilor care se opun „achiziționării” Groenlandei (Marea Britanie, Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda, Franța, Germania și Olanda) survine după ce în week-end amenințase cu această măsură și chiar în discursul de la Davos sugerase că această opțiune era pe masă, spunând că „Dacă ne-o dați, vă mulțumim, dacă nu, vom ține minte”.
„Mai este mult de lucru”
Planul-cadru la care Trump a făcut referire după discuția cu Mark Rutte ar presupune ca SUA să obțină control direct asupra unor baze militare din Groenlanda, care ar fi considerate teritoriu american, însă fără anexarea formală a insulei, a relatat spotmedia.ro, citând publicații internaționale.
Potrivit acestora, planul discutat ar urma modelul unui acord al Marii Britanii cu Cipru și ar permite SUA să își extindă prezența militară, să desfășoare operațiuni fără acordul Danemarcei sau al autorităților locale și chiar să exploateze resurse minerale în Groenlanda.
Presa internațională subliniază însă că este vorba doar despre un proiect de principiu, care are nevoie de aprobarea Danemarcei și care ridică deja semne de întrebare în capitala Groenlandei, Nuuk.
Inclusiv Mark Rutte, care a confirmat că discuția cu Donald Trump a fost una „foarte bună”, a subliniat că nu există încă un acord final asupra unei soluții, adăugând că „mai este mult de lucru”.
Secretarul general al NATO a subliniat, de altfel, și în discursul ținut la Forumul Economic de la Davos că adevărata problemă a alianței nu este chestiunea groenlandeză, ci războiul militar al Rusiei împotriva Ucrainei și, prin extensie, amenințarea rusească asupra Europei. „Problema principală nu este Groenlanda. În prezent, problema principală este Ucraina”, a spus Mark Rutte.
Sub presiunea burselor
Amenințările președintelui SUA privind ocuparea prin forță ori achiziția Groenlandei, precum și instituirea de supra-tarife vamale de 10% pe lângă cele de 25% impuse anul trecut statelor UE au provocat tulburențe serioase asupra prețului aurului și burselor, precum și deprecierea dolarului în raport cu moneda europeană, euro, au consemnat publicații din întreaga lume.
Înainte cu o zi de discursul belicos al lui Trump de la Davos, prefigurat de declarațiile sale din week-end, acțiunile au scăzut luni și marți, iar randamentele Trezoreriei SUA au urcat la maximele ultimelor patru luni, a consemnat digi24.ro, citând Reuters.
Contractele futures pe Nasdaq și S&P 500 au scăzut cu peste 1%, în timp ce contractele futures europene au scăzut cu 0,27%, iar indicele MSCI pentru acțiuni din Asia-Pacific, în afara Japoniei, a scăzut cu 0,24%. Indicele Nikkei din Japonia a scăzut și el cu 0,8%
De asemenea, dolarul a scăzut cu 0,18% față de euro, iar în acest context investitorii s-au îndreptat spre așa numitele active de refugiu, ceea ce a dus la o explozie a prețului la aur, prețul acestuia depășind pragul de 4.700 de dolari pe uncie, ceea ce înseamnă un record.