Prima săptămână de tip „Pride” organizată vreodată în Oradea a debutat luni seara cu o expoziție cu portretele și poveștile unor tineri români din comunitatea LGBTQIA+, urmată de o întâlnire cu Cristina Săracu, președinta asociației MozaiQ din București.
La evenimente au participat circa 70 de persoane, majoritatea tinere, care i-au aplaudat pe inițiatori fiindcă au înființat Asociația Ark și au făcut un prim pas pentru coagularea comunității queer din oraș.
„Let’s go lesbians!”
Cum după primele anunțuri despre Oradea Pride în mediul online au apărut reacții virulente, la intrarea în sala dedicată evenimentului, din pubul Lokal, s-au aflat doi angajați ai unei firme de security.
De asemenea, participanții care au avut genți sau ghiozdane au fost rugați să le deschidă pentru verificare, organizatorii anunțând și pe pagina de Facebook că este interzis accesul cu arme de orice fel, substanțe lacrimogene, substanțe psihoactive etc.
Din fericire, nu a fost cazul să se intervină. „Nu am știut nici noi la ce să ne așteptăm...”, a mărturisit unul dintre organizatori.
De altfel, prima seară Oradea Pride a părut să stea într-o balanță între entuziasm și teamă. Participanții au sărbătorit înființarea unei asociații pro-LGBTQIA+ în Oradea și i-au ovaționat pe inițiatori, au scris mesaje optimiste pe o planșă anume expusă de gazde, cum ar fi „I love Ark”, „Happy Pride!”, „Let’s go lesbians”, „Mă simt ca la mare”, „Pan (n.r. – pansexual) and proud”. Chiar și așa, a existat și o grijă față de expunerea publică, în special la obiectivele reprezentanților presei.
Unii participanți le-au explicat reporterului BIHOREANULUI că încă nu toți apropiații lor știu despre identitatea lor sexuală, astfel că preferă să nu fie văzuți de lumea largă. Alții au spus că, deși nu se ascund, nu vor neapărat să poată fi recunoscuți de străini pe stradă. Teama de discriminare, de neacceptare și chiar de violențe este deocamdată cât se poate de reală pentru unii dintre membrii comunității.
Pe pagina de Facebook, Asociația Ark chiar i-a sfătuit pe cei care intenționează să participe la Pride Week să „fiți atenți pentru siguranța voastră, să nu răspundeți la instigări” și, în drum spre eveniment, „să nu purtați însemne vizibile ale comunității LGBTQIA+”.
Istoria de la Oradea
Sala în care au avut loc primele activități din cadrul Pride Week a fost decorată cu steaguri LGBTQ+, precum și cu steaguri ale altor comunități queer.
Pe pereți au fost expuse o serie de portrete, aduse de ONG-ul „Identity. Education” din Timișoara, însoțite de mărturisirile mai multor tineri din România despre experiențele lor ca persoane din această comunitate, despre reacțiile părinților, despre procesul de recunoaștere a propriei identități.
După scurte introduceri din partea gazdelor de la Asociația Ark, care au spus că vor să „scoată din invizibilitate comunitatea locală LGBT”, a fost invitată la microfon Cristina Săracu, o activitstă LGBTQIA+ specializată în strategii pentru diversitate și incluziune, președinta asociației Mozaiq, care și-a prezentat, pe de o parte, povestea, iar pe de alta, a vorbit despre climatul românesc actual raportat la persoanele din comunitate.
„În Oradea, acum se scrie istorie”, și-a început ea cuvântarea, cu trimitere la prima Pride Week organizată în acest oraș.
Căsătorie nerecunoscută
Cristina Săracu a vorbit apoi despre ea și partenera ei, Mihaela, care se afla de altfel în sală, cu care s-a căsătorit în Islanda, legătură nerecunoscută în România. „Când trecem frontiera, suntem două persoane care locuiesc împreună”, a spus invitata, referindu-se la cum este văzută relația ei din punct de vedere legal în România.
Printre altele, reprezentanta MozaiQ a ținut să demonteze unele preconcepții des întâlnite încă în societatea românească. Ea a spus că, încă din 1990, Organizația Mondială a Sănătății a decretat că homosexualitatea nu este o boală sau o tulburare. De asemenea, a subliniat că orientarea sexuală de altă natură decât cea tradițională „nu trece, nu este o fază”.
Săracu a vorbit și despre prejudecăți și cum devin ele, fie și involuntar, parte din viața fiecăruia. „Pe mine m-au învățat bunicii să mă tem de pletoși”, a spus ea, stârnind hohote de râs din sală.
Tratament egal
Invitata primei seri din Pride Week a subliniat că nu este de acord cu îndemnul ca oamenii „să fie toleranți” cu cei din comunitatea LGBTQIA+. „Noi ne dorim să fim tratați egal, să fim priviți ca oameni care au trăirile lor, valoarea lor profesională, și nu sunt cu nimic mai prejos decât alții din generația lor”, a spus Cristina Săracu.
Ea a afirmat că își dorește drepturi egale cu cele ale oricărui alt cetățean plătitor de taxe în România, adăugând: „Căsătoria sau parteneriatul este un contract civil între doi oameni. A nu se confunda cu taina cununiei religioase”.
Vorbitoarea a subliniat că, fie că vor oamenii sau nu, lumea este în proces de schimbare, iar tinerele generații pun mult mai mult accent pe incluziune. „Din cei 25.000 de oameni de la Pride din București, au fost foarte mulți aliați - grupuri de tineri care au mers cu prietenii lor din comunitate. Solidaritatea tinerei generații este absolut impresionantă”, a adăugat invitata.
Totuși, Săracu le-a subliniat tinerilor prezenți că trebuie să se simtă „safe” atunci când își vor mărturisi identitatea sexuală, adăugând că și ea a fost mereu prudentă în acest sens. „Puteai fi dat afară de la job pe vremurile acelea”, a adăugat aceasta.
La finalul întrunirii, liderul Asociației Ark, care a dorit să rămână anonim, a spus că „ceea ce s-a întâmplat în aceată seară corespunde cu așteptările noastre cele mai fericite”.
Manifestările din Pride Week continuă până pe 13 august, cu întâlniri cu activiști queer veniți din alte orașe, cu expoziții, proiecții de filme și concerte.
Rugăciune pentru familie, în Piața Unirii
În timp ce în localul menționat mai sus se ținea prima manifestare Pride din Oradea, în Piața Unirii se adunaseră câteva sute de persoane din comunitatea penticostală orădeană, bunici, părinți, copii, care au ascultat predici și muzică de fanfară și s-au rugat pentru credincioși și pentru familiile tradiționale. Evenimentul a fost organizat de Biserica Penticostală Speranța din Oradea, fiind programate și altele în serile următoare, în organizarea altor biserici.
Invitat să vorbească, pastorul Viorel Iuga a subliniat că Dumnezeu a lăsat bărbatul și femeia pe lume „din naștere”, a vorbit cu patos despre importanța familiei și a spus că aceasta trebuie protejată de Satana, care lucrează prin om.
În rugăciunea de încheiere, pastorul Teofil Păluț a spus: „Dumnezeule mare, te rog să binecuvântezi Bihorul, te rog să binecuvântezi orașul Oradea, binecuvântează familiile orădenilor, binecuvântează, Doamne, Oradea cu frică de Dumnezeu, binecuvântează, Doamne, orădenii cu dragoste unul pentru celălalt, o dragoste din Hristos”.
Întrebat de BIHOREANUL dacă întâlnirea cu credincioșii a fost organizată ca un răspuns la Pride Week, pastorul a negat, spunând că este vorba despre un eveniment de „promovare a valorilor creștine”. „Nu este în legătură cu ei, că neapărat de aceea am făcut-o... Noi considerăm că locul bisericii este în spațiul public și suntem chemați să ieșim să promovăm valorile creștine și familia”, a spus Păluț.
După cum BIHOREANUL a scris, șapte reprezentanţi cu rang de episcop ai principalelor biserici creştine bihorene au dat luni publicităţii o epistolă intitulată „Scrisoare către bihoreni”, în care spun că vor să traseze „niște limite clare ale normalității” și că „este natural că bărbații să fie bărbați, femeile să fie femei”. Semnatarii scrisorii comune susțin că "agenda LGBTQIA+ nu se rezumă doar la acceptarea persoanelor homosexuale, ci vizează o fluiditate de gen şi sexuală necontrolate şi haotice, lăsându-l pe om, în special pe cei mai tineri, pradă celor mai joase pulsiuni ale corporalităţii sale".