Întâlnirea i-a adus la aceeaşi masă pe fostul deţinător al funcţiei, PDL-istul Radu Ţîrle, pe senatorul liberal Cornel Popa (candidat din partea USL), şeful Administraţiei de Ape Crişuri, Pasztor Sandor (UDMR), fostul consilier judeţean Vasile Gârba (PRM), Gheorghe Pintea (UNPR), Ioan Hulea (PPDD) şi Raul Derecichei (PUER). De la au lipsit, însă, reprezentanţii PPMT (Szilagyi Ferenc), Partidului Socialist Român (Gheorghe Ardelean) şi Partidului Verde (Florin Bârsan).
Cum dezvoltaţi economia Bihorului?
Prima întrebare adresată candidaţilor a fost formulată de preşedintele Camerei de Comerţ, Ioan Micula, care a vrut să ştie cum au de gând candidaţii să determine dezvoltarea economiei judeţului.
În timp ce Pasztor Sandor (UDMR) a afirmat că în opinia sa crearea şi impunerea unor branduri locale "care să circule în întreaga Europă" ar fi o modalitate propice pentru stimularea economiei, deoarece "degeaba vine Consiliul Judeţean, care poate fi o umbrelă, căci motorul tot dumneavoastră (n.r. - adică firmele) trebuie să fiţi", un răspuns mai elaborat l-a furnizat candidatul PDL, Radu Ţîrle, care a spus că "înainte de orice trebuie să existe o infrastructură", detaliind că trebuie legate drumurile judeţene de cele naţionale, Aeroportul trebuie modernizat, iar în ce priveşte investitorii trebuie atraşi nu cei care "aduc mulţi bani", ci cei care fac "să rămână în judeţ mulţi bani".
Candidatul USL, Cornel Popa, a afirmat şi el că îşi propune să crească atractivitatea judeţului faţă de mediul de afaceri prin dezvoltarea infrastructurii de transport, adăugând la acest capitol şi Autostrada Transilvania, la al cărei proiect a amintit că a contribuit în mod esenţial în 2004, chiar dacă în ultimii patru ani lucrările au stagnat.
Conflict PPDD-Micula
În timp ce reprezentantul UNPR, Gheorghe Pintea, a dat un răspuns vag, astfel încât i-au rămas încă două minute din timpul pe care îl avusese la dispoziţie, cel al PPDD, Ioan Hulea, a reuşit să intre în conflict cu Ioan Micula, căruia i-a reproşat că împiedică dezvoltarea firmelor mici, prin faptul că firmele pe care le patronează cu fratele său Viorel Micula nu-şi plătesc datoriile la stat.
Iritat, Micula a replicat printr-o întrebare, şi anume dacă Hulea consideră sau nu că România ar trebui să respecte tratatele internaţionale pe care le-a semnat, aluzie la faptul că firmele fraţilor Micula şi-au pierdut facilităţile fiscale de care beneficiau în zona defavorizată din jurul comunei Rieni.
Declarându-se nepopulist, PRM-istul Vasile Gârba a arătat că "nu Consiliul Judeţean creează locuri de muncă, decât eventual dacă îşi măreşte organigrama şi schema de personal", astfel încât tot dezvoltarea infrastructurii de transport şi a reţelelor de apă, canalizare şi gaz pot determina dezvoltarea firmelor şi, implicit, a economiei judeţului.
Nu-i aşa că?...
În cursul dezbaterii au fost formulate şi întrebări cu răspuns inevitabil acelaşi. De pildă, Ioan Lucian, preşedintele Federaţiei Patronilor, i-a întrebat pe candidaţi dacă, după modelul Primăriei Oradea, unde aceste lucruri au fost de mult făcute de Ilie Bolojan, viitorul preşedinte al CJ va crea o comisie de achiziţii publice în care să fie reprezentate şi organizaţiile patronale, precum şi dacă va constitui o comisie consultativă pe probleme economice. Evident, toţi candidaţii au răspuns, monosilabic, că da, vor face aceste comisii.
Mai concret, Florian Pantea i-a întrebat pe candidaţi care sunt cauzele pentru care "prea puţini investitori s-au aşezat în Bihor", răspunsul cel mai sincer dându-l chiar Radu Ţîrle: "Pentru că, spre deosebire de Arad sau Timiş, judeţele vecine cu care ne comparăm, la noi n-a existat multă vreme deschidere, ci aproape ostilitate, investitorilor li s-au cerut tot felul de avize şi aprobări".
Avem nevoie de un preşedinte care să...
Constantin Jurcă, fost viceprimar al Oradiei între 1996-2000, de câţiva ani reprezentant al unei firme specializată în energie regenerabilă, a vrut să afle de la candidaţii la şefia CJ dacă vor stimula proiecte de dezvoltare a facilităţilor de producţie a electricităţii din surse eoliene, fotovoltaice sau hidrologice. La acest capitol a punctat din nou Ţîrle, care a spus că la nivelul judeţului a fost depus spre finanţare cu fonduri europene un proiect pentru un parc fotovoltaic, iar "în Bihor avem peste 100 de proiecte de microhidrocentrale".
Candidatul UDMR, Pasztor Sandor, l-a corectat indirect, afirmând că "avem circa 20 de proiecte viabile de microhidrocentrale", după care a remarcat că din strategia de dezvoltare a judeţului elaborată în 2007 mai mult de jumătate nu a fost aplicată, motiv pentru care a cerut oamenilor de afaceri să-l oblige la un altfel de comportament pe viitorul preşedinte al CJ. "Prindeţi-l pe viitorul preşedinte şi obligaţi-l să se ţină de program", a spus Pasztor, adăugând că "avem nevoie de un preşedinte care să bată cu pumnul în masă şi la Bucureşti" pentru ca strategia de dezvoltare să prindă viaţă şi să nu rămână pe hârtie.
Pentru privatizarea FC Bihor
O altă temă la care cei şapte candidaţi la şefia judeţului prezenţi au răspuns aproape unanim s-a referit la FC Bihor, fostul preşedinte al clubului de fotbal, acelaşi Lucian, întrebându-i pe politicieni dacă vor mai "băga" bani publici în club sau vor încerca să-l privatizeze.
Din nou previzibil, Ţîrle a spus că "soluţia este un investitor serios" (nu ca italianul Criniti, apărut cu trei ani în urmă ca "salvator" dornic să cumpere echipa, dar ucis la Roma pentru că ar fi dat ţepe unor mafioţi), Gheorghe Pintea (UNPR) a spus "trebuie privatizat", la fel ca Raul Derecichei (PUER), Vasile Gârba (PRM) că "fotbalul, ca orice afacere, trebuie lăsat oamenilor de afaceri", iar Cornel Popa (USL) şi Pasztor Sandor (UDMR) au adoptat o cale de mijloc, afirmând fiecare că în calitate de şef al CJ ar susţine financiar, dar cu sume mai mici, un club care să fie privatizat şi, deci, ale cărui cheltuieli majore să fie suportate de proprietarul privat.
Ţîrle, luat la tir
Cea mai animată parte a reuniunii moderate de jurnaliştii Veronica Bursaşiu şi Octavian Haragoş a fost cea în care fiecare candidat a putut pune o întrebare altuia, cinci dintre ei luându-l în cătare pe Ţîrle şi doar doi (Ţîrle şi Pasztor) preferând să îşi adreseze întrebarea lui Cornel Popa.
Proaspătul fost şef al CJ a fost întrebat de Vasile Gârba (PRM) dacă are cunoştinţă despre faptul că în 2007 CJ a înfiinţat o firmă, Bihor Gaz, care trebuia să dezvolte reţelele de gaz în judeţ şi de ce această firmă nu a făcut nici măcar o lucrare. "Firma a fost făcută, dar nu a putut lua lucrări, pentru că în acest domeniu, ca să te prezinţi la licitaţii, trebuie să demonstrezi că ai experienţă similară la alte lucrări", a răspuns Ţîrle.
Ioan Hulea (PPDD) l-a chestionat pe Ţîrle de ce a semnat contractul cu Selina pentru viitorul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor, iar acesta a amintit că licitaţia a fost câştigată de firmă pe mandatul predecesorului său, Alexandru Kiss, el nefăcând decât să semneze contractul astfel încât să fixeze Selinei cât mai multe obligaţii.
Liberalul Cornel Popa (USL) l-a întrebat pe Ţîrle ce sumă a prevăzut în 2011 pentru investiţii, iar PDL-istul i-a răspuns că doar 35 de miliarde de lei vechi, deoarece din 2009 veniturile judeţului au scăzut constant.
La rându-i, întrebat de Ţîrle câţi bani a adus pentru judeţ în ultimii patru ani, Popa a trebuit să admită că în această perioadă "a fost singurul mandat în care nu am putut aduce niciun leu, pentru că toţi banii au fost la PDL", dar a amintit că în perioada cât PNL s-a aflat la guvernare a "adus" anual circa 2.500 miliarde de lei, concretizate în modernizări de şcoli, grădiniţe, spitale, achiziţii de ambulanţe şi microbuze şcolare, "ca să nu mai vorbesc de biserici".
Bisericile, sămânţa de scandal
Partea cu bisericile a provocat şi singura controversă a dezbaterii, după ce Horea Vuşcan i-a întrebat atât pe Ţîrle cât şi pe Popa dacă li se pare normal ca mediul de afaceri să achite taxe şi impozite în timp ce cultele sunt scutite, şi cum vor asigura tratament egal între firme şi biserici dacă vor fi aleşi la conducerea judeţului.
"Oricât de mult v-ar irita, n-o să abandonez crezul meu de a ajuta bisericile", a spus liberalul, în timp ce Ţîrle a spus că "peste tot în lume statul ajută bisericile, pentru că acestea sunt implicate în multe proiecte sociale, şi de aceea cred că bisericile trebuie ajutate".