Cinci dintre martori au fost angajaţi ai fraţilor Omar, doi în calitate de mecanici auto, un director de vânzări din centrul comercial City Center şi două angajate de la societatea de import-export Madlene, şi au fost propuşi în apărare pentru a arăta că pe 29 iunie 2006, data în care Omar Hayssam este acuzat că a fost condus de fraţii săi la Constanţa şi îmbarcat pe vasul armatorului Tartousi Mustafa, aceştia, Mukhles respectiv Mahmoud Omar, s-au aflat în Bucureşti.
Un alt martor, un bărbat cu identitate protejată, prezentat ca "Radu Vasile", a fost audiat de judecător într-o sală separată, fiind auzit doar prin intermediul unui sistem audio, cu voce distorsionată. Acesta a dezvăluit în faţa instanţei faptul că, în vara anului 2006, după 29 iunie, l-a văzut pe Omar Hayssam pe strada Năvodari, unde acesta are casă.
„Era în luna iulie. Nu ştiu exact. 10-12 iulie. El era într-un Hummer negru care a oprit în trafic lângă un Mercedes ce venea din sens opus şi a oprit. Maşinile au staţionat, iar portiera din spate a Hummer-ului s-a deschis. L-am văzut clar pe Omar Hayssam, pe bancheta din spate, unde era încadrat de două persoane, doi bărbaţi. Nu părea bolnav, aşa cum se susţinea că este. L-am văzut bine. Sunt 100% sigur că era el", a declarat martorul.
Alţi trei martori, angajaţi ai armatorului Tartousi Mustafa, au fost audiaţi pentru pentru a demonstra că măsurile de securitate din Portul Constanţa, înconjurat cu gard metalic şi supravegheat video, dar şi controlul sever care se desfăşoară pe vasele comerciale, mai ales pe cele arăbeşti, nu ar fi permis intrarea clandestină a lui Omar Hayssam pe vasul Iman T.
Mioara Dinu, agent vamal responsabil pentru nava Iman T în perioada iunie 2006, a spus în faţa instanţei că după atentatele din 2001, toate vasele aparţinând unor cetăţeni arabi au fost supuse unor controale mult mai severe, un asemenea caz fiind şi cel al Iman T.
„Nava a fost verificată în noaptea de 29/30 iunie 2006, înainte de plecare, de un echipaj complex format din poliţişti de frontieră, vameşi şi reprezentanţi ai Căpităniei Constanţa. Fiecărui membru al echipajului i s-a făcut controlul de frontieră, s-au verificat toate încăperile. Era imposibil să fie cineva acolo, un călător clandestin, fără să fie remarcat", a explicat agentul naval.
Dinu susţine că, pe lângă verificările uzuale, în spațiile de cazare şi magazii, în cazul navelor străine poliţiştii de frontieră şi inspectorii vamali au o aşa-zisă „listă de clandestini" în care sunt înşirate locaşurile speciale, cum ar fi gurile de aerisire, de pildă, unde s-ar putea ascunde o persoană, pe care trebuie să le controleze, iar în final să semneze lista.
Agentul a reproşat în faţa judecătorului faptul că, deşi era factorul responsabil pentru nava Iman T, în relaţia cu autorităţile române, nu i s-a cerut vreo declaraţie olografă şi nici nu a fost audiată decât sumar, în 2008. „Deşi, în mod normal, ar fi trebuit să fiu prima chemată. Eu răspundeam că la intrarea în România şi la plecare, nava Iman T a fost verificată şi era în regulă. Şi nici când m-au audiat, nu au consemnat toată declaraţia. Am rupt de mai multe ori foaia, care se scria pe calculator, deoarece era cu erori şi lipsuri", a susţinut Mioara Dinu.
Audierile în dosarul fugii lui Omar Hayssan vor continua la următorul termen de judecată, stabilit pentru luna iunie.