În doar 45 de minute, toţi consilierii judeţeni convocaţi marţi de preşedintele Ilie Bolojan la o şedinţă de îndată au votat unanim, indiferent de culoarea politică, două pachete de proiecte care vor revoluţiona, practic, traficul rutier în Bihor.

La iniţiativa lui Bolojan, aleşii bihorenilor şi-au dat acordul ca CJ Bihor să realizeze drumuri de centură în comune din Zona Metropolitană Oradea, dar şi şoselele de centură Aleşd şi Beiuş-Ştei, proiecte "tărăgănate" de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România.

Oşorhei, Sântandrei, Nojorid

Aşa cum BIHOREANUL a relatat şi la începutul acestei luni, Ilie Bolojan le-a prezentat consilierilor judeţeni propunerea executivului, care vizează realizarea unor drumuri de centură pentru comunele Oşorhei, Sântandrei şi Nojorid (pentru care Asociaţia Zona Metropolitană Oradea a făcut deja studii de fezabilitate), precum şi pentru comunele Sânmartin şi Biharia (pentru care acestea urmează să fie făcute) cu finanţare europeană.

La începutul discuţiilor, Bolojan le-a prezentat consilierilor judeţeni analiza de trafic rutier pe cele mai importante drumuri din judeţ, arătând că "cel mai încărcat este DN 1 (24.000 maşini în 24 ore la ieşirea din Oradea spre Oşorhei), urmat de DN 76 (aproape 20.000 maşini / 24 ore spre Sânmartin), precum şi la ieşirile din Nojorid (peste 10.000 maşini în 24 ore), Biharia (12.000 / 24 ore) şi Sântandrei (6.000 maşini în 24 ore).

Din acest motiv, precum şi fiindcă în Oradea se află 115.000 din cele 163.000 locuri de muncă din Bihor, "este clar că problemele de impact în traficul din judeţ sunt pe o rază de 20-25 km în jurul Oradiei", a spus Bolojan, pentru a argumenta de ce anume CJ vrea ca aceste comune să aibă centuri ocolitoare, şi nu să bage bani inutil în proiecte pentru drumuri slab circulate, cum voia vechea conducere a judeţului (DJ Sâniob-Săcueni, doar 600 maşini în 24 ore, DJ Belfir-Pocola, numai 1.000 maşini pe zi).

Fezabile în trei ani

Marţi, Bolojan le-a propus consilierilor judeţeni să adopte patru Hotărâri vizând realizarea centurilor pentru Oşorhei, Sântandrei şi Nojorid (acesta urmând să treacă şi pe teritoriul administrativ al Oradiei). Fiecare Hotărâre este, practic, o solicitare ca unitatea administrativ-teritorială vizată (cele trei comune, plus municipiul) să treacă în domeniul public şi în proprietatea publică a judeţului câte un sector de drum "cuprins în culoarul de expropriere" aferent obiectivului de investiţii "Centura ocolitoare a localităţii".

Bolojan a explicat, de asemenea, că urmează să fie realizate centuri şi pentru comunele Sânmartin (care va fi finanţată însă nu prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, precum cele trei mai sus enumerate, ci prin Programul Operaţional Sectorial Transporturi, traseul urmând să ocolească întreaga staţiune Băile Felix), Biharia şi Paleu (pentru acestea proiectele urmând să fie preluate de Primăria Oradea, în baza unui program dedicat, în valoare de 450 milioane euro, special pentru realizarea unor drumuri de legătură între municipiile reşedinţă de judeţ şi comune învecinate).

"Practic, în trei ani vom avea mai multe drumuri în Zona Metropolitană Oradea, ceea ce va face ca din orice direcţie circulaţia să se facă fără ambuteiajele de acum", a conchis Bolojan, precizând că a discutat acest plan cu toţi primarii comunelor din ZMO şi că toţi au fost de acord, "indiferent de culoarea politică".

Unanimitate

De altfel, şi în plenul Consiliului Judeţean, toţi aleşii bihorenilor au votat în unanimitate şi fără obiecţii cele patru proiecte, Bolojan subliniind că săptămâna aceasta vor urma să adopte Hotărâri în acelaşi sens şi Consiliile Locale Oşorhei, Sântandrei, Nojorid şi Oradea.

Preşedintele CJ a mai precizat că, în paralel cu procedurile pentru adoptarea tuturor Hotărârilor de Consilii, luni urmează o nouă şedinţă extraordinară a Consiliului Judeţean, pentru o nouă serie de formalităţi, iar „marţi sau miercuri” să depunem toate proiectele la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest de la Cluj.

Apoi, ADR Nord-Vest are termen până pe 1 decembrie să depună o aplicaţie de finanţare aferentă proiectelor din regiune, inclusiv pentru cele propuse de judeţul Bihor. Aplicaţia va fi depusă în cadrul unui program european care asigură puţin peste 300.000 de euro fiecare judeţ, bani pentru pregătirea unor proiecte europene ce ar urma să fie finanţate în perioada 2021-2027.

Bolojan a specificat, de asemenea, că între CJ şi ADR Nord Vest va fi încheiat un parteneriat, iar depunerea aplicaţiei de finanţare pentru acest "pachet de proiecte" o va face chiar ADR Nord Vest, anul viitor.

În ce priveşte calendarul proiectelor, şeful CJ Bihor a spus că în această iarnă CJ intenţionează să demareze deja procedurile de licitaţii pentru realizarea proiectelor tehnice, astfel încât "cel mai târziu în primăvara anului 2022 să înceapă lucrările", după ce anul viitor va fi depusă şi analizată cererea de finanţare.

Centuri la Aleşd şi Beiuş-Ştei până în 2023

Tot la propunerea lui Bolojan - şi tot cu unanimitate de voturi şi fără obiecţii -, consilierii judeţeni au adoptat marţi un alt "pachet" de două Hotărâri, vizând încheierea unui parteneriat cu Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru preluarea de către CJ Bihor a realizării şoselei de centură a oraşului Aleşd, respectiv a celei pentru Beiuş şi Ştei. Pentru acestea, CNAIR avea finanţarea asigurată din fonduri UE încă din 2016, dar proiectele au fost "tărăgănate".

Şi aici Bolojan a prezentat valorile de trafic pe DN 1 (13.000 maşini/zi la intrarea în Aleşd) şi respectiv pe DN 76 (6.000 maşini în 24 ore la intrarea în Beiuş), precizând că Studiul de Fezabilitate pentru şoseaua de centură a oraşului Aleşd a fost făcut în urmă cu zece ani cu totul nerealist (la costuri uriaşe, deoarece pentru a evita exproprieri de terenuri a inclus un pod peste Criş mult mai costisitor însă decât toate exproprierile, deci respins la analiza cost – beneficiu), în timp ce pentru centura Beiuş-Ştei "măcar au fost identificaţi proprietarii terenurilor ce vor fi expropriate".

În concluzie, a spus şeful CJ, pentru ambele şosele de centură vor fi revizuite traseele, "pentru încadrarea în costuri", iar executarea propriu-zisă a lucrărilor va fi făcută până în 2023, pentru a nu se pierde fondurile UE alocate în actualul exerciţiu financiar european. "Dacă centurile nu sunt finalizate până în 2023, la finalul anului, practic vom pierde banii. Ar fi o eroare strategică", a subliniat preşedintele CJ Bihor. Bolojan a precizat că după finalizarea celor două şosele, ele vor fi predate CNAIR spre administrare.

Doi consilieri noi

La reuniunea de marţi a CJ nu a participat şeful PSD Bihor, Ioan Mang, care şi-a anunţat demisia încă de la prima întrunire a Consiliului Judeţean în noua configuraţie de după alegerile locale din 27 septembrie, motivând că "merg la Parlament", ocupând poziţia nr. 1, eligibilă, pe lista pentru Camera Deputaţilor.

În schimb, au participat, pentru prima oară, doi noi aleşi propulsaţi de pe listele PNL Bihor şi respectiv UDMR Bihor după ce Ilie Bolojan a devenit nu simplu consilier, ci preşedinte, iar senatorul Cseke Attila, deşi ales, a renunţat la mandat.

Cei doi noi consilieri sunt Ancuţa Şchiop (PNL) şi Csuzi Botond Istvan (UDMR), care între timp au fost validaţi de Tribunalul Bihor, iar marţi au şi depus jurământul în noua lor calitate.

Articole pe aceeași temă: