La 2 ani de la trimiterea în judecată a magistraţilor Florica Roman şi Denisa Vidican de la Curtea de Apel Oradea, respectiv Raluca Cuc şi Ovidiu Galea de la Tribunalul Bihor, dosarul acestora se întoarce acolo de unde a plecat, pe masa procurorilor DNA.

Este vorba despre dosarul în care, pe 30 iunie 2014, DNA Oradea i-a trimis în judecată pe cei patru judecători, acuzându-i că, prin soluţii date pe baza unor documente false, l-ar fi scos din închisoare pe ginerele unei avocate, condamnat pentru tentativă de viol, şi pentru care aceştia au şi fost suspendaţi din magistratură, imediat după declanşarea procesului.

E greşit...

Vara trecută, judecătorul de Cameră preliminare a Curţii de Apel Cluj, a dispus returnarea cauzei la DNA Oradea, pentru nereguli la rechizitoriu. Potrivit soluţiei, procurorii au întocmit un document neclar, în care nu au indicat toate persoanele care au legătură cu procesul ori locul unde urmează să fie citate. Totodată, o serie de probe - declaraţiile unui denunţător şi ale unor martori, dar şi interceptări ambientale administrate de poliţiştii Direcţiei Generale Anticorupţie -  au fost înlăturate din rechizitoriu.

Odată cu ele au dispărut şi acuzaţiile pe care acestea le susţineau: în cazul judecătoarelor Denisa Vidican şi Raluca Cuc au dispărut astfel abuzul în serviciu şi obţinerea unui folos necuvenit pentru altul, urmând să răspundă doar pentru favorizarea infractorului, în timp ce judecătorul Ovidiu Galea a fost exonerat de orice vină, din actul de acuzare fiind anulate dispoziţiile de trimitere în judecată atât pentru abuzul în serviciu, cât şi pentru fals şi uz de fals.

Dar nu de tot

Încheierea magistratului clujean a fost contestată, însă, de procurorii DNA Oradea, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Acuzațiile ar fi probate iar rechizitoriul corect întocmit, au susţinut ei, având explicații cu “privire la fiecare dintre inculpați și cu privire la fiecare faptă reținută în sarcina acestora, fără nici un fel de dubiu”.

Procurorii au considerat, de asemenea, că excluderea probelor a fost, de fapt, „o apreciere proprie și inadecvată a magistratului de la Curtea de Apel Cluj, care nu numai că nu are suport legal, dar degajă o anumită revoltă a acestuia față de atitudinea denunțătorului din prezenta cauză, care a scos la iveală fapte de corupție comise de magistrați și a avut o atitudine proactivă în dovedirea acestora".

Totodată, procurorii au criticat şi opinia judecătorului legată la adresa DGA Bihor, întrucât aceştia au făcut cercetări cu delegare şi doar pentru că „sunt specializați în cercetarea infracțiunilor de corupție”.

De la capăt

În final, vinerea trecută, după mai bine de o lună de deliberări, magistraţii instanţei supreme au dat verdictul. Potrivit minutei, judecătorii au menţinut decizia de returnare a dosarului la DNA, însă au înlăturat toate celelalte dispoziţii ale Curţii de Apel Cluj de înlăturare a probelor şi a acuzaţiilor pe care acestea le susţineau.

Oricum, soluţia, care este definitivă, ar putea avea drept consecinţă revocarea suspendării celor 4 judecători orădeni, care până la finalizarea noului rechizitoriu s-ar putea întoarce la serviciu, ba chiar să-şi încaseze salariile pe perioada celor aproape 2 ani în care au fost suspendaţi.

„Cazul va fi analizat în Secţia de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), imediat după ce instanţa va comunica soluţia”, a explicat purtătorul de cuvânt al Consiliului, judecătoarea Daniela Pantazi.

Când se va întâmpla acest lucru, încă nu e clar, întrucât decizia instanţei supreme nu a fost motivată. Abia după argumentarea soluţiei, aceasta va fi transmisă Curţii de Apel Cluj care, apoi, o va comunica la CSM şi, totodată, va returna cauza, pentru refacerea rechizitoriului, la DNA Oradea.

Cert e că procesul magistraţilor e departe de a începe cu adevărat. Căci chiar dacă procurorii vor „repara” actul de acuzare, dosarul nu va fi trimis direct în instanţă, ci tot în Camera preliminară a Curţii de Apel Cluj, unde probele vor fi, din nou, luate la purecat.