Primarul Ilie Bolojan nu renunţă la ideea mutării Muzeului Ţării Crişurilor în incinta Cetăţii. La doar o săptămână după ce propunerea relocării a fost respinsă de Consiliul Local la diferenţă de numai un vot, edilul va cere deliberativul să se pronunţe încă o dată asupra acestei probleme vineri, de la ora 16, în cadrul unei şedinţe extraordinare.

"Vineri va avea loc o şedinţă extraordinară de Consiliu Local pentru aprobarea documentaţiilor unor proiecte europene, ocazie cu care vom resupune la vot propunerea relocării muzeului. Dacă se va aproba, bine, dacă nu, nu, dar noi măcar vom şti că ne-am făcut datoria şi am încercat să evităm risipirea banilor publici", a declarat edilul.

Hotărârea de vineri va fi ultima luată pe această temă, pentru că, potrivit legii, în cazul în care propunerea va fi respinsă a doua oară, ea nu va mai putea fi supusă votului Consiliului Local în următoarele şase luni. Rediscutarea acestei teme, peste jumătate de an, ar fi tardivă deoarece relocarea presupune reproiectarea încăperilor pentru a putea găzdui exponate, obţinerea de noi avize şi scoaterea din nou la licitaţie a lucrării.

Aceste demersuri ar bloca şantierul din Cetate pentru minim un an, fapt pentru care constructorul desemnat nu ar mai avea la dispoziţie timp fizic pentru a se încadra în termenul limită de predare a lucrării stabilit pentru decembrie 2015.

"Să nu aruncăm banii publici pe geam!"

În ciuda opoziţiei conducerii Muzeului Ţării Crişurilor, primarul Ilie Bolojan susţine în continuare că mutarea instituţiei în incinta Cetăţii este cea mai bună soluţie. "Propunerea mutării muzeului în Cetate pleacă de la două principii: să nu aruncăm banii publici pe geam şi să ducă la dezvoltarea judeţului Bihor şi municipiului Oradea. Nu se bazează pe faptul că este un spaţiu perfect ca şi microclimat, pentru că nu sunt specialist, ci pe argumente de bun simţ", a spus edilul vineri în cadrul unei conferinţe de presă.

Principalele argumente ale primarului sunt de ordin economic. "Clădirea Garnizoanei este mult prea mare pentru muzeu. Nu există nici un oraş în Europa de Est, sub 300.000 de locuitori, care să aibă un muzeu de asemenea dimensiuni", a spus primarul.

Bolojan este de părere că mutarea muzeului în Garnizoană va însemna o povară în plus pe bugetul, şi aşa sărac, al judeţului, care va fi nevoit să cheltuie anual circa un milion de euro cu întreţinerea clădirii. Astfel, veniturile muzeului din vânzarea de bilete vor fi disproporţionat de mici în comparaţie cu cheltuielile.

Un muzeu pentru localnici

"Îmi puteţi spune cinci exponate foarte valoroase ale muzeului? E destul de greu. Dacă aveam aici coroana Sfântului Ştefan, dacă aveam aici mormântul Regelui Ladislau, ori mormântul lui Iancu de Hunedoara, era un punct de atracţie pentru comunitatea maghiară, dar până şi masa pe care s-a semnat declaraţia de unire de la Oradea este la Alba Iulia, nu este aici. La Oradea există doar o copie. Nu avem exponate care să aducă mai mult decât localnici", a spus primarul.

Bolojan a mai arătat că din clădirea Garnizoanei doar etajul va servi drept muzeu, parterul şi subsolul fiind rezervate pentru depozite, birouri şi cinci garsoniere. În plus, instituţia şi-a amenajat un spaţiu pentru propria bibliotecă, deşi Biblioteca "Gheorghe Şincai" este la doar 30 de metri. "Nu ştiu, poate nu sunt eu la curent şi în loc să stea pe tabletă sau pe Facebook tinerii fac cozi aşa de lungi la Biblioteca Judeţeană încât mai trebuie să facem una chiar lângă ea", a spus ironic primarul.

Primarul de Oradea a spus că fosta clădire a Garnizoanei ar putea găzdui fără probleme un palat administrativ al judeţului. "Dacă ne dorim să fim un centru de regiune, unde ar fi cel mai potrivit loc pentru un centru administrativ? Ce alt loc în care să aduni toate instituţiile şi deconcentratele ar fi mai potrivit?", a întrebat edilul.

Patroni cu datorii

Potrivit primarului, relocarea ar fi cea mai bună soluţie inclusiv pentru municipalitatea orădeană, care administrează Cetatea. În primul rând pentru că ar creşte numărul de vizitatori şi vizibilitatea fortificaţiei, în al doilea rând pentru că ar scădea inclusiv cheltuielile municipalităţii cu întreţinerea monumentului. Primarul intenţionează să reducă suprafaţa spaţiilor care urmau să fie alocate iniţial organizaţiilor neguvernamentale şi să le pună la dispoziţia muzeului, tot din raţiuni de reducere de cheltuieli.

"ONG-urile au cam 60% din Cetate. Acestea nu se vor putea susţine financiar şi până la urmă tot municipalitatea va trebui să plătească în locul lor. Avem deja ONG-uri care funcţionează în Cetate, cum este Centrul de afaceri al Federaţiei Patronilor Bihor, şi nu şi-au plătit utilităţile. Dacă în aceste vremuri patronatelor le este greu să plătească, cum vor putea organizaţiile neguvernamentale?", a întrebat primarul.

Ilie Bolojan a mai spus că nu şi-a făcut o miză personală din relocarea muzeului, dar că este de preferat ca judeţul să piardă acum prin renunţarea la unele investiţii specifice spaţiilor de expoziţie făcute în clădirea Garnizoanei, estimate la cel mult o jumătate de milion de euro, decât să plătească din buget în fiecare an de acum înainte un milion de euro pentru întreţinerea instituţiei într-o clădire supradimensionată.