Începe "Marele Circ"!

Dacă toţi îţi vor binele, fii atent să nu ţi-l ia nimeni, zice una din legile lui Murphy. Invalidă, însă, în alegeri, unde oamenii se prezintă la urne fiindcă au încredere, totuşi, în cineva.

Pe voturile acestei categorii de cetăţeni se bat 11 politicieni de la tot atâtea partide care aspiră la şefia Consiliului Judeţean, în timp ce alţi 9 încearcă să devină primar de Oradea. Înaintea începerii campaniei electorale, BIHOREANUL vă prezintă tabloul complet al celor care, pe 10 iunie, vor cere sufragiile pentru cele mai importante funcţii din judeţ.

În pole-position

Primul care şi-a anunţat intrarea în cursă pentru Primăria Oradiei e actualul edil, liberalul Ilie Bolojan, candidat din partea USL şi, deci, sprijinit şi de PSD. Venit "de jos", din poziţia de consilier local la Aleşd, Bolojan s-a consacrat în "politica mare" în 2005, când ca prefect a luat măsuri spectaculoase de eficientizare a celor mai sensibile servicii publice: Evidenţa Populaţiei, Paşapoarte, Înmatriculări etc.

Propulsat secretar general al Guvernului Tăriceanu în 2006, a făcut valuri şi la Bucureşti, evacuând din casele de protocol demnitarii care le ocupau abuziv. Lovitura cea mare a dat-o, însă, în 2008, când a câştigat Primăria din primul tur, cu 50,54% din voturile orădenilor, spulberând tradiţia unei a doua runde, în care românii câştigau invariabil în faţa UDMR. După un mandat pe vreme de criză, Bolojan are un bilanţ consistent, dar şi adversari care nu-i pot ierta, de pildă, că cere bani pentru parcări sau că se pregăteşte să construiască un CET modern, dar pe gaz.

În cursa spre al doilea mandat, Bolojan a avut ultimul cuvânt la alegerea viitorilor consilieri din ambele componente ale USL, primele locuri pe listă revenind lui Claudiu Pop (PSD), vizat ca viceprimar, actualului vice Florica Cherecheş, avocaţilor Mircea Mălan şi Ioan Cupşa (toţi trei PNL), universitarului Claudia Timofte şi chirurgului Aurel Mohan (PSD).

Revederea de 4 ani

În mod natural, adversarul prin tradiţie al lui Bolojan trebuia să fie un PDL-ist, iar acesta este Mihai Groza (foto), fost viceprimar între 2004-2007 şi primar în locul lui Petru Filip până în 2008. După ce atunci a pierdut partida, Groza s-a retras în 2009 la şefia Hidroelectrica Bihor. De data aceasta, PDL-istul promite o campanie fără atacurile la persoană de acum 4 ani, dar în care nu-şi va menaja succesorul, ba va şi spune că unele din realizările acestuia au fost, de fapt, proiectele sale, ca de pildă Podul Sovata şi amenajarea bulevardului Dacia.

Groza are o listă de consilieri care, cu excepţia şefului PDL Oradea, Dorin Corcheş, şi a fostului subprefect Adelina Coste, conţine multe nume noi pe poziţiile eligibile: directorul CS Crişul, Ionel Bungău, arhitectul Cristian Puşcaş, şeful de la Cadastru, Marcel Dragoş, dar şi fostul selecţioner Emeric Jenei şi fosta şefă a Spitalului Judeţean, doctoriţa Carmen Pantiş.

Tânăr şi neliniştit

O altă surpriză este fostul ministru al Sănătăţii Cseke Attila, aruncat în luptă deoarece, pe de o parte, se bucură de simpatie după ce a alocat fonduri pentru spitale, iar pe de altă parte întrucât eterna Rozalia Biro are probleme cu DNA, devenind necredibilă chiar şi pentru maghiari. Cseke a intrat impetuos în cursă, atacându-l pe Bolojan că permite întârzierea lucrărilor la Centrul Oncologic, care - după el - ar trebui să fie gata pe 6 iunie, deşi în realitate termenul de finalizare este mijlocul lunii iulie. "Pentru unii politica e mai presus decât sănătatea", acuză Cseke, al cărui slogan e "Oradea sănătoasă", şi care susţine că va face din oraş centrul regional de la începutul secolului trecut.

Deşi pe lista de candidaţi la Consiliu are atât figuri noi (fiul ministrului care i-a urmat în funcţie, Ritli Ladislau jr, şi adjuncta de la Cadastru, Vig Hajnal), cât şi veterani (Delorean Iulius ori Pasztor Sandor), Cseke are şi un mare handicap: dacă nu câştigă Oradea pentru UDMR, funcţia de viceprimar este "rezervată", tot ca până acum, Rozaliei Biro.

Mijlocii şi mici

În timp ce UDMR se chinuie să rupă voturile românilor, cele ale maghiarilor sunt vânate şi de PPMT, prin candidatul la Primărie Zatyko Gyula şi printr-o listă de consilieri pe care se află, ca eligibili, persoane vizibile precum tânărul Csomortanyi Istvan ori artistul plastic Hollo Csejtei Barna.

Tot în cheie "naţională", dar spre voturile românilor, ţinteşte candidatul PRM, universitarul Ioan Francisc Hathazi, secondat la Consiliu de un confrate, Mihai Drecin. Şansele sunt la fel de mici ca ale mai noului UNPR, care l-a lansat spre Primărie pe necunoscutul Marius Sonea, ce l-a înlocuit pe medicul Ovidiu Pleşa implicat în trecut în scandalul pensionărilor pe caz de boală. Sonea va fi secondat, la Consiliu, de un tiz al actualului primar, Ioan Bolojan, ofertat de PPDD să candideze la Primărie pentru a "fura" voturi de la liberal, dar care a refuzat să profite de asemănarea numelui.

Ca urmare, pentru PPDD va candida la Primărie fostul şef al CS Crişul, Gheorghe Frenţ, cu o listă de consilieri din care singurul cunoscut e fostul PDL-ist Vasile Petruţ. La rându-i, PPDD are o "concurenţă" în PP-Legea Cojocaru, desprins din formaţiunea lui Dan Diaconescu, şi din partea căruia candidează la Primărie eternul ex-vameş Dorel Vesa.

Plutonul pretendenţilor la Primărie e închis de gălăgiosul Horea Vuşcan, condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare şi plata a 200.000 de euro pentru familiile a trei cetăţeni unguri pe care i-a omorât cu maşina, în 2003. Fost PSD-ist şi fost şef al Mişcării Verzilor Democrat-Agrarieni, recent aliate cu USL, Vuşcan a încercat să prindă un loc pe lista la CL din partea acestei alianţe, dar a fost refuzat pentru că în ultimii doi ani l-a tocat mărunt pe Bolojan. Tânărul teribilist şi-a găsit o nouă formaţiune, Partidul Uniunea Ecologistă din România, şi - şmecher - a făcut pentru Consiliu o listă pe care a pus 24 de şefi de asociaţii de proprietari, de formă, căci pe primele trei locuri sunt el şi prietenii săi.

Bătălia pe judeţ

La şefia CJ, primul care şi-a anunţat candidatura, încă de anul trecut, e Radu Ţîrle, ales în 2008 ca PNL-ist, dar revenit în PDL pentru că fostul premier Emil Boc îi garantase bani pentru modernizarea Aeroportului. Considerat o fire dificilă, dar tenace (conflictul său cu firma Selina e deja subiect de bancuri, însă rezultatul este că noul sediu al Muzeului încă stă neterminat), Ţîrle mizează mai ales pe voturile comunităţilor neoprotestante. 

PDL i-a pus lui Ţîrle candidaţi cunoscuţi pentru funcţiile de consilier judeţean, precum şeful filialei, Ionel Avrigeanu, şeful Direcţiei Silvice, Liviu Laza Matiuţa, şeful Gărzii de Mediu, Călin Mocanu ş.a.

Principalul competitor al lui Ţîrle este, culmea, unul dintre cei care în 2008 l-a ajutat să câştige şefia CJ: liderul liberal Cornel Popa (foto). Deputat între 2000-2008, iar de atunci senator, Popa s-a confruntat ani întregi cu stigmatul "omul fraţilor Micula", deşi de peste şase ani nici nu-şi mai vorbesc, iar liberalul are chiar interdicţie să apară în ziarul patronat de cei doi gemeni.

Pe primele locuri eligibile pe lista USL pentru funcţiile de consilier judeţean se află şeful PSD, Ioan Mang, actualul vice Dumitru Voloşeniuc, liderii grupurilor social-democrat, Ovidiu Copil, şi liberal, Traian Bulzan, tânărul Emilian Pavel (PSD) şi fostul manager al Spitalului TBC, Dacian Foncea (PNL).

Pasztor pentru Kiss

La fel cum a găsit la Primărie pe cineva care să "tragă" pentru a-i asigura funcţia de viceprimar Rozaliei Biro, şi la judeţ Alexandru Kiss a trimis în cursă o "clonă": Pasztor Sandor, şeful Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri. Cotat drept un tip elegant, Pasztor poate şi el să rupă din voturile românilor, în faţa cărora etalează ca realizare amenajarea malurilor Crişului. Deocamdată, însă, nu s-a remarcat pe linie politică prin nimic, la depunerea candidaturilor abia apucând să explice că sloganul său este "Clădim Bihorul pentru fiecare", fără a da amănunte cum va face asta. Lista de consilieri judeţeni a UDMR îi are, pe primele locuri, pe nelipsitul Alexandru Kiss şi "locotenentul" acestuia, Szabo Odon, plus veterani precum Kiss Sandor-Elek şi nou-veniţi ca Forro Laszlo, Turucz Maria şi Grim Andras.

Şi la judeţ, principalul concurent maghiar e PPMT, ieşit la bătaie pentru şefia CJ cu universitarul Szilagyi Ferenc, iar pentru funcţiile de consilier cu acelaşi Csomortanyi Istvan ori cu fosta viceprimăriţă UDMR din Valea lui Mihai, Rhedey Emilia.

Pentru palmares

Panoul candidaţilor la preşedinţia CJ e completat de PRM-istul Vasile Gârba (fost consilier între 2004-2008), trimis în luptă cu o listă de consilieri nu tocmai slabă (pe care figurează şi avocatul Ioan Romoşan), dar fără mari şanse. Tot pentru palmares joacă UNPR-istul Gheorghe Pintea (candidat în 2008 din partea PNG), Raul Derecichei (PUER), plus necunoscuţii Gheorghe Ardelean (Partidul Socialist), Ioan Hulea (PPDD), şi Florin Bârsan (Partidul Verde).

Ca o pată de culoare, pentru o poziţie de consilier judeţean au mai depus liste incomplete PNŢCD (cu doar 4 candidaţi pentru 35 de locuri), Comunitatea Evreilor (un candidat), Alianţa Civic-Democrată a Romilor (14 candidaţi) şi PP-Legea Cojocaru (12 candidaţi). Nu de alta, dar pentru mulţi, o candidatură e bună de trecut pe o carte de vizită, fie ea şi eşuată...

În premieră, PNŢCD nu numai că nu a reuşit să-şi depună candidaţi la Primăria Oradea şi şefia CJ Bihor, dar s-a şi făcut de râs într-un mod cât se poate de penibil, ajungând la Biroul Electoral Municipal pentru a depune o listă pentru Consiliul Local Oradea la două zile după expirarea termenului prevăzut de lege. Tot în premieră, un candidat a murit de infarct înainte de alegeri (PDL-istul Ioan Avasilcei, 52 ani, candidat la Consiliul Local Balc).

La Vadu Crişului, locţiitorul preşedintelui Biroului Electoral de Circumscripţie, Lup Teodor, a fost înlocuit deoarece fiul său, Lup Doru, candidează din partea PDL, iar în comuna Tinca au fost invalidate două candidaturi pentru Consiliu (una de pe lista PDL, alta de pe cea a PC) întrucât candidaţii nu au 23 de ani, vârsta minimă legală pentru a fi ales! La Popeşti, listele PNL şi PC pentru Consiliu au trebuit înlocuite, deoarece aveau 27 de candidaţi în loc de 17, cât e permis proporţional cu numărul locuitorilor. Semn că, în unele locuri, şefii de partide nu au citit Legea electorală, iar în altele, mai rău, au încercat s-o fenteze...