După investiţii masive şi doar cinci ani de exploatare a noului CET pe gaz, conducerea municipalităţii e obligată prin noile norme privind poluarea să se răzgândească. Oradea are nevoie de alte soluţii de termoficare!
Municipalitatea va avea de plătit anul viitor circa 60 milioane de lei pentru cantitatea de gaze cu efect de seră emise anul acesta în atmosferă. Peste un an, suma va creşte şi tot aşa, până când oraşul va reduce poluarea prin retehnologizare sau prin falimentarea CET-ului. "Va trebui să ne reorientăm spre încălzirea pe bază de apă geotermală sau panouri fotovoltaice pentru a reduce cantitatea de gaze cu efect de seră pentru care oraşul este taxat", spune primarul Florin Birta.
Măsura anti-poluare
La inaugurarea din 2016 era cea mai performantă din România, dar noua centrală pe gaz a CET-ului orădean şi-a atins limitele şocant de repede. Cu o investiţie de circa 55 milioane euro, în loc să scadă facturile de încălzire, cum sperau orădenii, centrala produce cheltuieli suplimentare. Şi nu doar prin preţul în creştere al gazului!
Prin Directiva 87/2003 a Comisiei Europene, toţi marii poluatori - de la termocentrale la companii aeronautice - sunt obligaţi ca, până la sfârşitul fiecărui an, să declare în Registrul Unic Consolidat al UE (EUTL) cantitatea de gaze cu efect de seră (GES) pe care au produs-o. Ulterior, până la sfârşitul lunii aprilie, aceştia sunt obligaţi să depună în registru câte un certificat pentru fiecare tonă de gaze cu efect de seră emise. Producătorii de gaze de seră primesc în fiecare an tot mai puţine certificate cu titlu gratuit, aşa că mecanismul favorizează firmele care s-au retehnologizat şi au certificate GES de vândut şi le sancţionează pe cele obligate să cumpere.
Tot mai scump!
Dacă în 2009 preţul unui certificat era de 6 euro, în vara anului trecut a urcat la 21 de euro, astă-primăvară era 58 euro şi va ajunge, probabil, la 60 de euro înainte de sfârşitul anului.
Întrucât CET-ul orădean va emite în atmosferă aproximativ 270.000 de tone de gaze cu efect de seră şi va primi gratuit cam 40.000 de certificate, societatea va trebui să cumpere diferenţa de 230.0000 de bucăţi. Un calcul estimativ ridică suma la peste 60 milioane lei, echivalentul bugetului de salarii al societăţii de Termoficare pe doi ani! Şi ea va trebui plătită anual!
"Dacă Oradea, care a cheltuit cu reabilitarea centralei şi a reţelelor peste 140 milioane euro, datorează zeci de milioane de lei, alte oraşe care n-au investit nimic vor avea de plătit şi mai mult", explică primarul Florin Birta (foto).
Primarul afirmă că, situaţia fiind general valabilă, Guvernul va sprijini financiar administraţiile locale încă un an sau doi, până găsesc soluţii de termoficare mai prietenoase cu mediul. "Cele 60 milioane lei vor fi plătite de Guvern, Primărie şi Termoficare", spune edilul. Dar asta nu este o soluţie definitivă...
Mai puţin gaz, mai puţină poluare...
Pentru a plăti mai puţin, Termoficare va arde gaz mai puţin ca să polueze mai puţin. "Primul lucru va fi să reducem pierderile de agent termic de pe reţea şi să continuăm reabilitarea clădirilor pentru a reduce pierderile de agent termic şi, implicit consumul de gaz", spune directorul comercial al Termoficare, Dan Creţu (foto).
Societatea a scos la licitaţie cea de-a treia etapă de reabilitare a reţelelor, în valoare de 63,7 milioane lei, care vizează refacerea a 25,5 kilometri de conducte şi a 42 de puncte termice, precum şi realizarea a 39 de mini-puncte termice, mult mai eficiente. La rându-i, Primăria pregăteşte izolarea termică a 32 de blocuri din cele 47 cuprinse într-un proiect cu cofinanţare europeană (5 milioane euro) şi reabilitarea spitalelor Municipal şi Judeţean (15,8 milioane euro).
În paralel, Termoficare investeşte 136,7 milioane lei în patru motoare termice şi două cazane cu apă fierbinte care să înlocuiască bătrânul cazan pe gaz moştenit din vechiul CET. "Prin implementarea noii soluţii, randamentul va creşte cu 5%, ceea ce înseamnă o scădere a consumului de gaz cu 75.000 MWh, echivalentul a 8,2 milioane lei şi, implicit, o scădere a costurilor cu certificatele GES", spune Creţu.
Descoperirea apei calde...
Marea provocare o constituie însă trecerea CET-ului de pe încălzire pe gaz pe energie verde. Pentru a reduce poluarea, Oradea apelează la soluţii care acum zece ani, când CET-ul ardea cărbune, păreau de domeniul SF. "Oraşul stă pe un zăcământ de apă geotermală. În zona Nufărul apa iese din pământ la o temperatură de circa 70˚C, iar în Ioşia la 105˚C. Această resursă trebuie exploatată", spune profesorul universitar Marcel Roşca (foto), specialist în termotehnică.
De altfel, Primăria a şi început reconversia. După ani de amânări, în această vară a scos la licitaţie trecerea cartierului Nufărul de pe încălzirea pe gaz pe apă geotermală. Lucrările, în valoare de 78,3 milioane lei, vor trebui finalizate în doi ani. Angajaţii Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională din Primărie mai au în implementare un proiect în valoare de 4 milioane euro pentru încălzirea pe apă geotermală a noii săli polivalente din strada Traian Blajovici şi a cartierului Ceyrat din vecinătate şi caută soluţii similare pentru Şcoala Ioan Slavici din Calea Clujului, care se încălzeşte cu combustibil lichid.
CET-ul termal
De altfel, însuşi CET-ul vrea să treacă pe apă geotermală! "Lucrăm la un studiu de fezabilitate pentru exploatarea forajului existent în curtea centralei", spune Dan Creţu.
Zăcământul, cu o temperatură de circa 90˚C, ar putea asigura orădenilor apa caldă peste vară şi o parte din încălzire în timpul iernii. "Vara, apa geotermală ar încălzi prin schimbătoarele de căldură apa tratată, care va fi apoi pompată în reţeaua primară. Iarna, această apă deja caldă va trebui încălzită mult mai puţin, scăzând astfel consumul de gaz", explică Creţu.
Dat deja în lucru, proiectul va fi implementat, însă, abia după ce trecerea cartierului Nufărul pe apă geotermală îşi va fi dovedit nu doar eficienţa, ci şi durabilitatea. "Politica oraşului este de a temporiza investiţiile în geotermalism. Nu vrem să investim 100 milioane euro în sistem ca să realizăm apoi că am golit zăcământul. Pentru a menţine controlul, vom pune întâi în funcţiune zona Nufărul, apoi cartierul Ceyrat, după care vom analiza cum afectează zăcământul", spune un specialist al Primăriei.
Pentru a proteja resursa geotermală, municipalitatea nu doar că va reinjecta în sol apa extrasă şi uzată termic, dar va apela inclusiv la alternativa energiei solare.
Depozitul fotovoltaic
Angajaţii DMPFI iau în calcul transformarea celor 140 de hectare de zgură şi cenuşă deţinute de Termoficare la Santău Mic într-un parc fotovoltaic cu o putere instalată de 50 MWh, echivalentul capacităţii turbinei pe gaz date în folosinţă în 2016.
"Cele trei depozite de zgură şi cenuşă folosite timp de 30 de ani nu pot fi redate circuitului agricol şi nu se pretează construcţiilor. Aici s-ar putea amenaja însă un parc fotovoltaic care să asigure necesarul de apă caldă şi o parte din termoficarea oraşului", spune Ioan Maghiar (foto), inginer în cadrul Primăriei, care a coordonat proiectul de modernizare a CET-ului.
Termoficare are deja în lucru un studiu de prefezabilitate privind închiderea depozitelor, care să ofere soluţii de valorificare a amplasamentului, iar DMFI caută finanţare pentru viitorul parc fotovoltaic. "Viteaza de implementare a proiectului va depinde foarte mult de finanţările europene care vor fi disponibile. Deocamdată sunt prea puţine informaţii despre acestea", spune Maghiar. Chiar şi aşa, un lucru e sigur: Primăria caută variante alternative de încălzire a oraşului pe bază de apă geotermală şi lumină solară. Gazul, din cauza noilor politici "verzi", nu mai este o opţiune...
ŢINTA: ZERO EMISII!
"Pactul verde"
Hotărâtă să transforme Europa într-un lider global al luptei pentru combaterea schimbărilor climaterice provocate de poluare, Comisia Europeană şi-a propus să reducă emisiile de gaze cu efect de seră.
"Green Deal", tradus în româneşte "Pactul verde", prevede diminuarea până în 2030 cu 50% a cantităţii de gaze cu efect de seră, comparativ cu nivelul din 1990, şi reducerea la zero a emisiilor până în 2050. Foaia de parcurs pentru atingerea acestor obiective, până de curând greu de conceput, prevede, printre multe altele, încurajarea reabilitării termice a clădirilor, eficientizarea consumului domestic de energie, ecologizarea sectorului agricol, "înverzirea" oraşelor, ridicarea standardelor de mediu în cazul autovehiculelor şi, mai ales, reducerea utilizării energiei obţinute din hidrocarburi.