.jpg "BOALA ERA HOŢIA. Ca să scape de gura membrilor Asociaţiei, administratoarea Floricica Coţe a închis casieria în urmă cu două săptămâni, afişând mesajul \"Închis, caz de boală!\". Vecinii au identificat boala ca fiind hoţia şi au modificat afişul în consecinţă...")
 (1).jpg "BUNI DE PLATĂ. Rămaşi fără apă caldă după ce administratorul Floricica Coţe a sustras 127.000 lei din banii Asociaţiei Nicolae Bălcescu, locatarii şi-au votat joia trecută o nouă conducere. \"Coţe era şefa Asociaţiei de peste 20 de ani. Cine ar fi crezut că fură?!\", vocifera o femeie în mulţime. Care, la fel ca vecinii săi, va trebui să îşi plătească încă o dată întreţinerea...")
Joia trecută, oamenii au venit la şedinţa Asociaţiei de-a dreptul speriaţi: Electrocentrale le-a tăiat apa caldă de o lună de zile pe motiv de neplată. Zvonurile sunt că, dacă vor din nou apă caldă şi căldură, vor trebui să achite încă o dată facturile pe ultimele luni. "Administratoarea nu a mai plătit nimic la CET din primăvară. Peste un miliard de lei vechi a dispărut!", se revoltă un bărbat.
În aceeaşi situaţie sunt încă 14 asociaţii de proprietari din Oradea. Şi reprezentanţii municipalităţii spun că la fel poate ajunge oricare alta dacă oamenii nu verifică periodic ce se întâmplă cu banii lor...
De pe vremea lui Ceauşescu
Floricica Coţe, administratorul Asociaţiei de proprietari Nicolae Bălcescu, a furat luni de zile banii de întreţinere. Nici nu i-a fost greu. Preşedintele Asociaţiei era bolnav, iar cenzorii făceau doar act de prezenţă la încasarea facturilor şi citirea contoarelor.
Nimeni nu i-a verificat gestiunea, pentru că Floricica avea banii pe mână de pe vremea lui Ceauşescu şi n-a fost prinsă niciodată cu ocaua mică. Până acum!
"Pe 15 august CET ne-a tăiat apa caldă. Administratoarea ne-a minţit o vreme că se fac lucrări, pentru a se înlocui ceasurile, apoi că va da în judecată Electrocentrale. Am crezut-o până când cineva a sesizat Primăria şi adevărul a ieşit la iveală", povesteşte unul din locatari.
Decât hoaţă, mai bine moartă
Femeia a dat din colţ în colţ încă de la început. "Ne-a tot amânat verificările. Vinerea ne-a amânat pe marţi, iar marţea, când am fost la sediu, Asociaţia era închisă. Văzând că ne evită, l-am sunat pe preşedinte, care a contactat-o şi ne-a promis că ne vedem a doua zi la ora 11", povesteşte Cristian Ile (foto), funcţionar la Compartimentul Asociaţii de Proprietari din cadrul Primăriei.
Dar administratoarea nu a venit nici a doua zi. "La ora 10:30 m-a sunat şi mi-a zis să dau ordin la CET să "cupleze" apa, că oamenii nu au nicio vină. A spus că ea a furat banii şi de acest lucru nu ştia nimeni. "Domnu' Ile, eu nu vin la control. Decât o mamă hoaţă, mai bine una sinucigaşă!", povesteşte funcţionarul că i-a spus femeia.
Seara, a şi fost găsită la Cimitirul Municipal, pe mormântul soţului, pradă unei supradoze de medicamente. Internată la Spitalul de Psihiatrie, a fost externată săptămâna trecută, dar nu deschide uşa nimănui şi nu răspunde la telefon.
Un an de "furăciuni"
Verificările făcute săptămâna trecută au scos la iveală un minus în gestiune de peste 127.000 lei. Deşi printre membrii Asociaţiei se numără adjunctul şefului Poliţiei municipiului Oradea, comisarul şef Alin Haniş, consilierul primarului Ilie Bolojan, Anca Sas, consilierul viceprimăriţei Biro, Wagner Izabella, ofiţeri SRI, poliţişti şi militari de carieră, nimeni nu şi-a dat seama că femeia fura.
"Adevărul este că oamenii îşi plătesc întreţinerea şi nu se mai interesează dacă Asociaţia plăteşte mai departe furnizorii sau nu. Dacă preşedintele nu este atent sau cenzorii nu verifică actele, pentru un administrator vechi este foarte uşor să fure", spune Ile. Funcţionarul zice că sustragerile sunt descoperite de obicei cam după un an, când se adună în gestiune un minus de circa 100.000 lei. "Când furnizorii de utilităţi opresc apa sau încălzirea ca să pună presiune pe asociaţie, adevărul iese la iveală, dar e prea târziu", explică Ile.
Bun furat...
Conform evidenţelor municipalităţii, în Oradea au fost depuse în ultimii trei ani nu mai puţin de 15 plângeri pentru delapidări, toate soldate cu dosare de urmărire penală. Pe lista ruşinii se numără, printre alţii, administratorii asociaţiilor "Carpaţi" 192 (din strada Progresului), 321 (Leonardo Da Vinci), 228 (Petre Ispirescu), 37/A (Aluminei), Grigore Ureche (strada Feldioarei).
Au fost inclusiv cazuri de administratori care ţineau gestiunea mai multor asociaţii şi le-au furat pe toate. Spre exemplu, Livia Grodan a dat "găuri" de sute de mii de lei asociaţiilor Antonescu 63 şi 64, Slatinei 23 şi Sovata 35. "Fiecare are alt motiv. O administratoare a pierdut banii asociaţiei în tranzacţii imobiliare, alta a povestit că i-a tocat cu un amant mai tânăr, alta le-a făcut case copiilor", spune un angajat al Primăriei.
Prejudiciul nu a fost recuperat în niciunul dintre cazuri. "Oamenii se lasă păgubaşi. După ce s-au trezit că trebuie să-şi plătească facturile din nou, nu mai vor să adune 3.000 de lei ca să plătească o expertiză judiciară pentru a stabili exact valoarea prejudiciului, iar fără aceasta nu pot cere despăgubiri într-un eventual proces civil", spune Delia Munteanu, şeful Compartimentului Asociaţii de Proprietari. Aşa că hoţii rămân cu prada...
Feriţi-vă!
Reprezentanţii municipalităţii spun că prima măsură de prevedere pe care o pot aplica orădenii este să se constituie în asociaţii cât mai mici. "La o asociaţie pe bloc sau pe scară de bloc, vecinii se cunosc între ei, se implică mai mult şi nu e aşa de uşor de furat", explică primarul Ilie Bolojan (foto).
La rândul lor, membrii asociaţiilor mari, cu peste 150 de apartamente, pot verifica oricând debitele către furnizori fără să iasă măcar din casă. "Atât Electrocentrale, cât şi Compania de Apă publică periodic pe site-urile proprii listele asociaţiilor cu datorii. Dacă oamenii ştiu că şi-au plătit contribuţiile, pot întreba oricând conducerea asociaţiei ce a făcut cu banii", zice Bolojan.
Mai mult, primarul le recomandă orădenilor să sesizeze compartimentul de profil al municipalităţii de câte ori au bănuiala că sunt furaţi. "În urma sesizărilor, funcţionarii vor face verificări amănunţite şi eventualele delapidări vor fi mult mai uşor de descoperit", spune edilul. Pentru că la bloc, la fel ca la casă, prima condiţie ca gospodăria să fie bine îngrijită este ca proprietarului să îi pese de ea. Iar dacă nu poate rezolva singur problema apărută, măcar poate cere ajutorul "meseriaşilor"...
ÎNCĂ O DATĂ!
61,35
lei vor plăti în plus pe lună, până la stingerea debitului, membrii Asociaţiei Bălcescu
ZONA DE RISC
Şi săraci, şi furaţi!
Experienţa a demonstrat că în majoritatea cazurilor delapidările apar la asociaţiile mari, cu peste 150 de apartamente, unde locatarii nu îşi cunosc preşedinţii şi administratorii, asociaţiile din blocurile de garsoniere sau fostele cămine de nefamilişti, unde fluctuaţia de chiriaşi e mare, şi asociaţiile cu datorii, unde hoţia se poate ascunde în noianul de restanţe. "Prima condiţie ca oamenii să se poată proteja e să cunoască situaţia asociaţiei lor. Din acest motiv, de luna viitoare vom afişa la fiecare scară de bloc restanţele mai vechi de 30 de zile", spune Daniel Ţigan (foto), directorul secţiei Termoficare al Electrocentrale.
CET a declanşat pe 15 august o campanie de debranşări la primele 42 de asociaţii cu datorii, iar de săptămâna viitoare va întrerupe apa caldă la încă 30 asociaţii. Conducerea Electrocentrale speră să pună astfel presiune pe asociaţii, pentru a-şi plăti restanţele, şi să-i determine pe orădeni să se intereseze mai mult de facturile neachitate.