Dacă România ar fi o firmă, directorul general (premierul) şi Consiliul de Administraţie (Parlamentul) ar fi trebuit de mult să pună la poartă anunţul "Închis pentru restauraţie". Am scris corect, nu pentru restaurare (renovare, înnoire)!
Cei care nu au fost plecaţi pe altă planetă în ultima vreme, cei care pricep că bunăstarea tuturor cetăţenilor depinde de Parlament (care ar trebui să facă legile) şi de Guvern (care ar trebui să le aplice), au observat, poate, că în tot anul acesta - cu două rânduri de alegeri (europarlamentare şi prezidenţiale) - ambele instituţii care ar fi trebuit să caracterizeze o democraţie au fost, practic, închise.
Deşi Parlamentul actual e cel mai aglomerat din 1990 încoace (575 senatori şi deputaţi), este şi cel mai inactiv, ajungând un simplu abţibild. CFSN-ul din '90-'91 nu avea nici 300 de membri, dar măcar făcea legi, Parlamentul de acum doar aprobă Ordonanţele Guvernului, răsturnând democraţia cu fundu-n sus: Guvernul legiferează, Parlamentul se execută.
Condus de două marionete, actualul Parlament abia a ieşit la începutul anului din vacanţa de iarnă, "muncind" din februarie până în aprilie, că după o lună a fost trimis din nou la plimbare, în campanie pentru europarlamentare. Deputaţii şi senatorii s-au întors la Parlament la finele lunii mai doar ca să-şi ia vacanţa de vară. Abia încheiată, au fost din nou expediaţi în campania pentru prezidenţiale, de parcă n-ar putea ajunge Ponta la Cotroceni şi fără unii ca Gheorghe Bogdan (ghiciţi de pe Google cine este).
Unii zic că închiderea Parlamentului are ca scop evitarea votului pentru încuviinţarea începerii urmării penale a unor foşti miniştri implicaţi în dosarul Microsoft. Eu cred, însă, că la fel ca astă-primăvară motivul e blocarea oricărei posibilităţi ca opoziţia să critice Guvernul în aşa fel încât cetăţeanul să şi afle de ce.
În acest context, senatorul bihorean Cristian Bodea a reuşit să ridiculizeze săptămâna trecută, luni, mascarada democraţiei noastre înregistrând oficial un proiect de Lege a Tăcerii, ce descrie, de fapt, un adevăr atât de evident încât am ajuns să-l ignorăm, la fel cum nu vedem aerul pe care îl respirăm deşi el există: actualul regim Ponta a înlocuit republica prezidenţială a lui Traian Băsescu cu propria republică guvernamentală.
"Parlamentarul are obligaţia să ridice mâna şi dreptul să tacă", "Ministerul pentru relaţia cu Parlamentul devine Ministerul pentru controlul Parlamentului", "parlamentarii nu pot iniţia proiecte legislative fără a cere voie ministrului pentru controlul Parlamentului", "Ordonanţele de Urgenţă sunt mai presus de lege" şi "Guvernul poate dizolva Parlamentul prin Ordonanţă de Urgenţă" - sunt câteva dintre articolele "Legii Tăcerii".
Dacă n-am avea atât umor, poate ne-am da seama că Parlamentul actual nu e diferit decât prin bicameralism de Marea Adunare Naţională. Numai MAN aproba tot ce propunea un singur om şi doar atunci nu funcţionau, de fapt, nici Parlamentul, nici Guvernul, ci exclusiv Partidul.