Teoretic, cei care incendiază deșeuri sau le abandonează în natură, provocând poluarea aerului, ar putea de acum înainte să meargă la închisoare.
Parlamentul a adoptat modificarea OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor prin includerea acestor fapte pe lista infracțiunilor, iar legea va intra în vigoare după ce va fi promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial.
Până acum, erau considerate infracțiuni de mediu doar cele care vizau poluarea apei, solului sau a subsolului. La inițiativa deputatei USR de București, Diana Buzoianu, legea a fost completată și cu poluarea aerului.
„Ceea ce înseamnă că la infracțiuni precum arderile ilegale din Sintești (n.r. localitate din Ilfov), astăzi procurorii trebuie să arate un prejudiciu la nivelul apei, al solului sau al subsolului. Nu puteau să arate modificări ale calității aerului. (Însă - n.r.) Ai infracțiuni privind gestionarea deșeurilor care sunt eminamente legate doar de calitatea aerului”, a declarant Buzoianu, pentru Buletin de București.
Marți, în Camera Deputaților, proiectul de lege a fost votat cu 293 de voturi pentru, adică de toți deputații prezenți la ședința din plen.
Greu de aplicat
Totuși, există îndoieli pertinente privind capacitatea autorităților de a cerceta și dovedi infracțiunile comise prin arderea sau depozitarea ilegală a deșeurilor.
„Ca să demonstrezi poluarea aerului, ar trebui să ai niște instrumente de măsurare în locația respectivă. Și trebuie să vezi și care a fost impactul poluării și care a fost densitatea, volumul poluării. Aici avem un gol, pentru că nu avem cu ce să măsurăm, ca să mergi în instanță, să demonstrezi, cel puțin în zona industrială, iar în partea cealaltă nu cred că va crește numărul de plângeri și dosare, pentru că e la un nivel minim”, a declarat pentru TVR Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu.
Totodată, Oana Neneciu, directoarea executivă a organizației de mediu Ecopolis, consideră că lipsa sancțiunilor pentru cei care poluează aerul este cauzată mai degrabă de lipsa unor instituții de control funcționale decât de lacune legislative.
„Observația inițiatorilor este una bună. Este firesc să se pedepsească efectul nociv asupra aerului, la fel ca cel asupra apei, solului și subsolului. Prevederea intenționează să «înarmeze» mai bine instituțiile de control în derularea unor anchete/controale/măsurători/determinări ale impactului, dar am rezerve să cred că situația se va ameliora când vorbim de infracțiuni în gestionarea deșeurilor și impactul pe care aceste infracțiuni le au asupra mediului și sănătății populației. În primul rând, în România nu avem o jurisprudență solidă în aceste cazuri, nu avem experți judiciari și procurori prea mulți care sa instrumentalizeze aceste cazuri și nu avem instituții de control proactive. Problema cu legile e că nu se aplică și de multe ori sunt atât de complicat scrise încât pot deveni impracticabile”, a declarat Neneciu, pentru Buletin de București.
Inclusiv în Bihor, anchetarea infracțiunilor de mediu se face greoi. În trecut, BIHOREANUL a arătat că procurorii tergiversează cu anii aceste anchete, zădărnicind astfel activitatea comisarilor de mediu, care fac plângeri penale când depistează astfel de infracțiuni.
Faptele pedepsite cu închisoarea
Conform OUG 92/2021, dacă cantitatea sau impactul asupra mediului nu pot fi neglijate, următoarele fapte constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă:
- eliminarea deșeurilor care au făcut obiectul transferului, așa cum este definit de Regulamentul (CE) 1.013/2006, în spații neautorizate sau prin constituirea de depozite ilegale;
- colectarea, transportul sau valorificarea de deșeuri, inclusiv controlul acestor operațiuni și întreținerea ulterioară a spațiilor de eliminare, inclusiv acțiunile întreprinse de comercianți sau brokeri în procesul de gestionare a deșeurilor, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu;
- comercializarea, abandonarea sau neasigurarea încărcăturii deșeurilor pe durata și pe parcursul tranzitării teritoriului României;
- acceptarea de către operatorii de depozite/incineratoare, în vederea eliminării, a deșeurilor introduse ilegal în țară sau a deșeurilor introduse în țară în alte scopuri decât cel al eliminării și care nu au putut fi utilizate în scopul pentru care au fost introduse;
- incendierea oricărui tip de deșeu și/sau substanță sau obiect;
- îngroparea deșeurilor;
- eliminarea, deținerea, păstrarea deșeurilor în afara spațiilor autorizate;
- abandonarea, aruncarea și/sau ascunderea deșeurilor.