Încremeniţi în proiect: Municipalitatea reface proiectele investiţiilor importante pentru că sunt făcute de mântuială

Întâi a fost întors de la licitaţie proiectul Aquapark-ului Nymphaea, apoi cel privind reabilitarea reţelelor de termoficare. Acum a venit rândul reabilitării Pieţei Unirii. Aproape că nu este investiţie importantă a oraşului care să nu fie compromisă de documentaţii făcute pe genunchi.

Aşa că, pentru a nu investi prosteşte în lucrări sortite eşecului, municipalitatea dă proiectele la refăcut. "Mai bine să amânăm lucrările cu două luni decât să ne trezim ulterior cu pierderi enorme", spune primarul Ilie Bolojan.

Nici gratis!

Valul lucrărilor de reproiectare a început anul trecut când, în încercarea de a externaliza din serviciile municipalităţii, primarul Ilie Bolojan (foto) a căutat firme din Ungaria dispuse să preia administrarea viitorului Aquapark Nymphaea.

Pe hârtie, proiectul era tip-top. Finanţată din fonduri europene, investiţia de 15 milioane de euro prevedea construirea pe amplasamentul actualului Ştrand Municipal a unui aquapark cu 14 bazine noi, 12 aquatobogane, a unei clădiri cu bazine acoperite şi zonă SPA, fitness, terenuri de sport şi multe altele.

Însă răspunsul a fost nu! "Spre surprinderea noastră, firme cu experienţă au refuzat să preia Aquapark-ul spunând că, prost gândit, proiectul va genera costuri de mentenanţă enorme", explică primarul Bolojan.

Testul eficienţei

Conceput de firma Arcadia Engineering, aquapark-ul era o hardughie energofagă cu spaţii care nu pot fi dimensionate în funcţie de numărul vizitatorilor, generând iarna costuri de încălzire consistente. Conductele au fost gândite pe sub bazine, fapt pentru care acestea ar fi trebuit golite şi sparte la orice avarie, pompele au fost proiectate periferic, crescând consumul de energie electrică, evacuările au fost subdimensionate, fapt ce s-ar fi lăsat cu înghesuială la închiderea ştrandului, şi multe altele.

Pornirea aquapark-ului în asemenea condiţii ar fi însemnat pentru oraş pierdere curată. Realizat de firma bucureşteană pentru doar 30.000 de euro, proiectul a fost dat recent la refăcut, la un preţ estimat de 124.000 euro. Licitaţia urmează să fie adjudecată zilele acestea, iar câştigătorul va avea la dispoziţie două luni pentru a înlătura toate scăpările proiectului iniţial, astfel încât municipalitatea să poată începe în vară procedura pentru desemnarea constructorului.

Lucrările vor porni însă abia la anul, aşa că Administraţia Domeniului Public a început deja pregătirile pentru redeschiderea Ştrandului Municipal, pe 1 mai.

Economii consistente

Păţită, municipalitatea şi-a luat la puricat toate proiectele mari. Şi bubele s-au văzut imediat. Prevăzută pentru toamna anului trecut, achiziţia centralei pe gaz care va înlocui actualul CET pe cărbune nu a fost licitată nici astăzi. De ce? Soluţia tehnică a fost regândită. Dacă iniţial Primăria voia să ardă gazul doar pentru încălzire, acum va genera şi energie electrică. În consecinţă, înainte de sfârşitul lunii aprilie, va anunţa intenţia de achiziţionare a unei centrale pe gaz cu o capacitate de 40 MWh în loc de 18MWh, pentru a produce cât mai mult curent, din vânzarea căruia să compenseze preţul gigacaloriei.

Firma Proarcor Cluj a revizuit proiectul pentru 15.000 de euro, dar şi-a meritat banii, spun şefii Primăriei. Estimând că înlocuirea reţelelor va diminua pierderile, proiectanţii au recomandat înlocuirea staţiei de tratare a apei cu o capacitate de 350 metri cubi pe oră cu o alta, de 30 metri cubi pe oră, mai mică şi mai ieftină. La fel, au propus redimensionarea conductelor, pe fondul scăderii consumului. "Regândirea proiectului a generat economii care au permis exinderea porţiunii de magistrală ce va fi înlocuită, de la 12,7 kilometri la 17 kilometri", arată Bolojan.

La loc comanda!

Cea mai mare surpriză o constituie, însă, refacerea proiectului de reabilitare a Pieţei Unirii, investiţie de 21 milioane lei. După ce municipalitatea l-a susţinut cu tărie în toate dezbaterile publice, proiectul a fost dat "la reparat" în urma anulării, în februarie, a licitaţiei de execuţie a lucrărilor. "Proiectul iniţial avea erori tehnice şi nu servea ideii de piaţă publică", recunoaşte acum viceprimarul Mircea Mălan (foto).

În proiectul refăcut sub îndumarea doctorului în arhitectură Horea Gavriş, zona pietonală va fi extinsă inclusiv peste spaţiile verzi, astfel încât piaţa să poată găzdui concerte. Pe latura dinspre Palatul Vulturul Negru vor apărea terase, iar cenuşiul granitului de pe Corso va fi înlocuit de tonuri vii. Circulaţia autovehiculelor se va face pe un singur sens, dinspre Podul Ferdinand spre strada Avram Iancu, cu trecere prin faţa Primăriei şi a Episcopiei Greco-Catolice.

Actualul drum prin mijlocul pieţei va fi închis. Autovehiculele care vin dinspre Universitate vor face la dreapta pe strada Traian Moşoiu, cu continuare pe Mihai Viteazu şi revenire în centru prin Piaţa Independenţei. "Vrem să avem proiectul finalizat în circa o lună şi jumătate, pentru ca în vară să putem scoate lucrarea la licitaţie", spune Mălan.

Dacia, nu Mercedes!

Ştrandul, termoficarea şi Piaţa Unirii sunt doar câteva dintre proiectele municipalităţii date la revizuit. Documentaţiile făcute de mântuială sunt numeroase. "Eu încă n-am văzut proiect care să "puşte" 100% cu realitatea din teren", zice "veteranul" Leontin Pătcaş, şeful Biroului Drumuri Publice din Primărie.

Motivul e simplu. "Deşi legea permite, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice acceptă foarte greu alte criterii decât preţul cel mai mic. Şi atunci, la preţ de Dacia n-ai cum primi proiectare la nivel de Mercedes", spune primarul Ilie Bolojan. Potrivit edilului, un motiv important îl constituie şi lipsa de experienţă. "Firmele nu mai au specialişti. În ţară nu s-au prea făcut centrale pe gaz, aquaparkuri sau pieţe centrale".

În acest context, primarul spune că singura soluţie pentru implementarea unui proiect bun stă în reverificarea lui, după metoda croitorului. Cu cât măsori şi cumpăneşti de mai multe ori, cu atât cresc şansele ca lucrul să iasă bine...

După cum era de aşteptat, succesul proiectelor ieftine şi proaste nu convine nici măcar firmelor de profil. "Bătaia pe lucrări e atât de mare încât proiectele se adjudecă şi la 30% din preţul iniţial", spune directorul Proiect Bihor, Marius Coste. Acesta este şi motivul pentru care firmele străine nici măcar nu vin la licitaţii. "Dacă nu veneau înainte de 2008, când preţurile erau mai bune, acum nu vin nici atât. Ar însemna să se chinuie cu adunat de acte, cu tradusul, cu oferte pe legile din România, pentru ca în final licitaţia să fie adjudecată la nici jumătate din preţ". Coste consideră că singurele proiecte atractive pentru firmele mari sunt cele de infrastructură, pe bani grei, unde se licitează la pachet proiectarea şi execuţia. Dar şi acolo câştigătorul preferă să lucreze cu subcontractori autohtoni, aşa că din punct de vedere calitativ lucrurile nu se schimbă cu nimic.

Marius Moş (foto), şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională din cadrul Primăriei, spune că situaţia de la Oradea nici măcar nu e singulară.

"Toţi beneficiarii de finanţări europene se plâng de calitatea îndoielnică a proiectării. Din acest motiv Ministerul Dezvoltării a şi emis o instrucţiune prin care aprobă revizuirea documentaţiilor în vederea eficientizării proiectelor, cu condiţia să se încadreze în valoarea iniţială", spune Moş.

Până de curând, bun sau prost, proiectul trebuia dus la sfârşit pe documentaţia iniţială...