Duminica nici iarba nu creşte, zice românul fără chef de lucru. Tot într-o zi de duminică vicepremierul Sevil Shhaideh a dat vestea că iarba nu va creşte, practic, anul acesta mai deloc. Nu se vor face, adică, reţele de apă, canalizare şi drumuri, nu vor fi modernizate ori construite şcoli, grădiniţe şi dispensare. Motivul? Guvernul nu are bani pentru prefinanţarea şi cofinanţarea proiectelor administraţiilor locale.
Cum austeritatea, despre care se vorbeşte deocamdată doar în şoaptă, vine după măsuri populiste precum anularea unor taxe şi majorări salariale, posibilităţile de investiţii se reduc drastic. BIHOREANUL a testat reacţia primarilor din judeţ, majoritatea fiind îngrijoraţi ori chiar frustraţi, unul singur lăudându-se că se va descurca pe cont propriu...
Duminică neagră
Duminică, 19 martie, reuniunea Asociaţiei Municipiilor din România a prilejuit un adevărat şoc. Întrebată de Robert Negoiţă, primarul sectorului 3 Bucureşti şi membru PSD, dacă pregăteşte o Ordonanţă de Guvern care să prevadă prefinanţarea şi cofinanţarea proiectelor cu fonduri nerambursabile, mai ales că programul de guvernare e ambiţios la acest capitol, Sevil Shhaideh, ministrul Dezvoltării, a anunţat că executivul nu mai are bani: "Ministerul a iniţiat un proiect de act normativ cu privire la acordarea unor împrumuturi din Trezorerie. Singurul impediment este plafonul de împrumut de la nivel naţional, care înţelegem că anul acesta a fost atins, este epuizat".
Pe româneşte, în urma "pomenilor" din primele două luni ale anului s-a atins deficitul bugetar maximum permis de 3%, iar edilii au înţeles, brusc, că nu vor mai putea implementa proiecte de investiţii. Vestea şi mai proastă e că nu doar municipiile vor avea de suferit, ci şi celelalte oraşe, şi comunele, şi consiliile judeţene. Cu atât mai mult cu cât, pe fondul tăierii celor 102 taxe şi al majorărilor salariale din administraţie, bugetele pentru investiţii au fost deja subţiate...
"Populismul ăsta..."
La nivelul Oradiei impactul negativ este, conform primarului Ilie Bolojan, de cel puţin 2 milioane euro prin creşterea fondului de salarii cu 7,5 milioane lei şi prin neîncasări de 3,2 milioane lei, dar municipalitatea se poate echilibra prin concedierea a peste 40 de funcţionari şi prin reducerea unor cheltuieli de funcţionare. Edilii comunali, însă, nu au de unde strânge cureaua.
"Fără cofinanţare nu ştiu ce va fi", zice primarul de Holod, Ioan Horga (foto), care miza pe sprijin pentru alimentarea cu apă a satelor Dumbrăviţa şi Lupoaia (proiect de 2,7 milioane lei), pentru reabilitarea grădiniţei din Vintere şi a şcolii din Lupoaia aşa încât să obţină autorizaţia sanitară (600.000 lei) şi pentru reabilitarea căminelor culturale (500.000 euro). Or, veniturile proprii, de doar 400.000 lei pe an, nu pot suplini partea Guvernului nici în 10 ani.
Deşi PSD-ist, omul e supărat şi pentru tăierea cele 102 taxe, dintre care unele erau taxe locale. "Populismul ăsta nu-i deloc bun. Pe primari i-a întrebat cineva?". Şi are dreptate: dacă până anul trecut Holodul încasa din eliberarea actelor de identitate şi certificatelor fiscale cam 25.000 lei, din ianuarie bugetul îi este mai sărac cu 6,25% din acest motiv, iar de luna aceasta, după majorarea salariilor celor 19 angajaţi, cu încă 20%.
Atinşi la bugete
Majorarea lefurilor funcţionarilor trage greu în bugetul unei comune, spune şi edilul din Cefa, Dumitru Bărnău (foto). Instituţia are 9 salariaţi, iar dacă anul trecut bugetul pentru plata lor a fost de 616.528 lei, în 2017 va fi de 923.000 lei. În schimb, încasările din taxe, care în 2016 au totalizat 1,091 milioane lei, vor fi de numai 825.892 lei. Cum nici Guvernul nu va da cofinanţări, poate fi afectat un proiect de 500.000 euro pentru asfaltarea drumurilor. "Noroc că-s obişnuit să nu primesc bani, că mai mult în opoziţie am fost", zice amar edilul liberal.
Un "noroc" şi mai mare are Nucetul, unde Primăria nu deţine proiecte care să fie periclitate de "zgârcenia" guvernamentală. Îi va fi influenţată, însă, activitatea curentă, pentru că dacă până în februarie cheltuia lunar 120.000 lei pentru cei 17 angajaţi, din martie le plăteşte 140.000 lei. La fel se va întâmpla şi la Săcueni, administratorul public Hegyessy Zsolt spunând că dacă până în martie instituţia plătea salarii lunare de 173.719 lei, după majorări cheltuiala a crescut la 208.459 lei, iar tăierea taxelor a diminuat veniturile proprii cu alţi 144.163 lei.
Fără sprijin nu se poate
"Este clar că salariile din administraţie sunt slabe. În organigramă avem 80 de posturi, dar numai 35 ocupate, fiindcă nu vine nimeni pe salarii mici şi răspundere mare", spune primarul Salontei, Torok Laszlo (foto). Baiul e şi aici nu doar că fondul de salarizare a crescut de la 3,628 milioane lei în februarie la 4,750 milioane lei în martie, ci şi că încasările din taxe vor fi mai mici cu 200.000 lei. Aparent o sumă modestă, dar din care se poate repara, de pildă, o grădiniţă.
Problema majoră e, însă, lipsa prefinanţărilor şi cofinanţărilor de la Guvern, iar Primăria Salonta are în pregătire proiecte multe şi necesare, pe toate programele posibile: prin PNDL vizează extinderea canalizării pe 15 străzi, modernizarea reţelei de apă pe 11 străzi şi construirea unei săli de sport cu bazin de înot (proiecte de peste 6 milioane euro), pe programe transfrontaliere dotarea ISU Salonta, amenajarea unei piste pentru biciclişti şi reabilitarea unui centru de zi pentru vârstnici (peste 3 milioane euro) şi pe alte programe UE construirea unui centru pentru mamele care îşi cresc singure copiii (2 milioane euro).
"Trebuie să conştientizăm Guvernul că primarii muncesc, nu stau, dar localităţile au ajuns la un nivel de la care calitatea vieţii nu poate fi crescută decât cu sprijin de la bugetul de stat, pentru că bugetele locale nu pot susţine proiecte de anvergură. Iar fără a creşte calitatea vieţii ne pleacă tinerii şi localităţile vor intra şi mai mult în declin", spune edilul, îngrijorat de perspectiva ca şantierele să îngheţe "pe planşe".
O excepţie
În urma majorării salariilor funcţionarilor şi a tăierii unor taxe va suferi inclusiv Consiliul Judeţean. Dacă în februarie CJ Bihor plătea lunar celor 170 angajaţi salarii de 7,549 milioane lei, din martie cheltuie în acest scop 10,800 milioane lei pe lună, astfel că la finalul anului va avea un "minus" de 33 milioane lei. Suma e uriaşă în condiţiile în care veniturile proprii sunt, potrivit vicepreşedintelui Traian Bodea, de numai 3,318 milioane lei pe tot anul 2017. Ceea ce înseamnă că, fără alocările de la centru, care urcă până la 390 milioane lei, instituţia nu şi-ar putea plăti salariaţii nici măcar două săptămâni. Deocamdată, lipsa prefinanţării şi cofinanţării nu afectează instituţia, dar şi asta din simplul motiv că nu are niciun proiect nou "pe ţeavă"!
Dintre 20 de edili chestionaţi de BIHOREANUL, unul singur s-a lăudat că nu va fi încurcat de lipsa banilor de la Guvern. "Avem proiecte şi pe PNDL, pentru construirea unei staţii de epurare, în valoare de 1 milion euro, şi pe fonduri UE, pentru canalizarea din Santău Mare şi Santău Mic, în valoare de 1,8 milioane euro. Mergem înainte cu ele şi dacă nu primim niciun leu de la Bucureşti", zice primarul comunei Borş, Batori Geza (foto), care, mai mult, se laudă că "pot tripla salariile din Primărie dacă ar fi voie". Cât despre pierderile din taxele locale anulate, suma, de ordinul câtorva mii de lei pe an, este nesemnificativă, zice el, convins că "un primar care se bazează pe taxe, până acum n-a făcut nimic".
Poate că, dacă aşa stau lucrurile, gospodarul deţine un secret doar de el ştiut, iar colegii din tot judeţul ar trebui să-l afle şi ei. Nu de alta, dar în caz contrar anul acesta vor cam şoma, mulţumindu-se doar să-şi plătească angajaţii, să emită acte pe gratis şi să plătească facturi doar pentru măturat şi iluminat. Nicidecum pentru modernizarea localităţilor...
FENTĂ "ÎN STUDIU"
Primari din toată ţara, împrumutaţi-vă!
Ajuns în impas fiindcă nu mai are bani pentru cofinanţarea proiectelor administraţiilor locale, Guvernul tatonează ca posibilă soluţie varianta ca acestea să se împrumute de la bănci, sub motiv că ar beneficia de dobânzi mai bune decât Trezoreria statului, pe de o parte, iar pe de alta pentru că în baza OUG 9/2017 au liber la depăşirea limitelor de îndatorare. "Soluţia" a şi fost făcută publică lunea trecută, printr-o notă a Ministerului de Finanţe.
Pentru Guvern, această variantă ar fi convenabilă deoarece, deşi ar creşte datoria publică, împrumuturile de la bănci nu ar fi luate în considerare la calcularea deficitului bugetar, în legătură cu care Comisia Europeană şi FMI insistă să nu depăşească limita de 3%, pentru ca finanţele ţării să nu ajungă precum cele ale Greciei acum câţiva ani.