Programul de dotare cu echipamente moderne început de spitalele locale şi cel de perfecţionare a medicilor orădeni în ţară şi peste hotare încep să aibă rezultate care se măsoară în vieţi salvate.
Cea mai recentă performanţă aparţine Clinicii de Cardiologie a Spitalului Judeţean, unde o echipă de chirurgi a făcut prima montare de stimulator cardiac unui pacient care, astfel, ar mai putea trăi încă mult şi bine.
Moş Gavril cel "verde"
Un octogenar, Gavril Vid, un ţăran din Cotiglet, comuna Ceica, a intrat în istoria medicinei orădene: pe 9 februarie a devenit primul pacient operat aici, de către medici orădeni, pentru a i se implanta un "motoraş" care să-i ajute inima să bată normal.
La începutul săptămânii trecute, BIHOREANUL l-a găsit într-un salon unde era cel mai vioi "locatar". Plin de energie, doar asistenta venită să-i schimbe pansamentul l-a putut face să stea culcat pe pat. Se fălea cu sănătatea de care se bucură fiindcă n-a fumat şi n-a băut peste măsură niciodată, în schimb a muncit mereu. Nici n-avea cum altfel: în copilărie, după ocupaţia horthistă, familia sa a trebuit să se refugieze, iar apoi a tras cot la cot cu părinţii pentru a reface gospodăria.
Nu s-a lăsat de muncă nici la bătrâneţe. Până astă-toamnă a lucrat la câmp, în grădina de legume, în ocol, unde ţine animale. Atât îl supăra numai, inima, dar medicii l-au "tomnit". "Îs doctori foarte buni. Umblă după noi, umblă după sănătatea oamenilor! Aiştia ar trebui plătiţi, doctorii, nu acolo, Dragnea şi ăia care... ce fac? Numa’ mâncă ţara!", făcea moş Gavril politică, în aprobarea colegilor din salon. Avea să-i părăsească înainte de sfârşitul săptămânii, ca să se întoarcă "la baba mea" şi să-şi reia viaţa dintotdeauna, cu munca cea de toate zilele.
Premieră de nevoie
Alegerea unui octogenar n-a fost, cum ar crede cinicii, rezultatul unui calcul, pe considerentul că, la vârsta lui, un rateu ar fi durut mai puţin. De altfel, până să ajungă aici, cardiologii orădeni au fost instruiţi de colegi din Cluj şi din America, iar o echipă de la faimosul spital West Florida din Pensacola le-a şi făcut demonstraţii practice chiar aici.
"Alegerea pacientului, practic, nu ne-a aparţinut. Dânsul a mai fost internat cu bradiaritmie (n.r.- frecvenţă cardiacă scăzută), dar acum avea nevoie absolută de stimulator. Transportarea în alt centru ridica riscuri pe care familia nu şi le-a asumat. Aşa s-a ajuns la intervenţie", a explicat dr. Mihnea Nichita-Brendea (foto), cel care împreună cu un confrate tot din generaţia tânără, dr. Dinu Dragomir, a realizat operaţia, sub coordonarea şefului clinicii, prof. dr. Mircea Popescu.
Modest, medicul spune că operaţia în sine nu este una revoluţionară. În lume se practică din anii ’60, când chiar şi în România, la Fundeni, a fost realizat un pacemaker extracorporal de mari dimensiuni. Dispozitivele electrice care au rolul de a normaliza activitatea cardiacă atunci când pulsul scade sub 50 de bătăi pe minut sunt acum miniaturizate. Costă cam 500 euro, sunt cât un ceas şi conţin un generator de puls cu baterie litiu-ion (ce ţine până la 10 ani) care se implantează subcutanat în dreptul inimii, plus electrozi care se introduc printr-o venă în muşchiul acesteia pentru a-i stimula activitatea. De altfel, spune dr. Nichita-Brendea, operaţia n-a durat mai mult de o oră şi jumătate.
Mii de vieţi salvate
Faptul că intervenţia a devenit posibilă şi la Oradea se datorează, însă, unui efort colectiv şi de durată, început cu un deceniu în urmă, odată cu înfiinţarea Compartimentului de Cardiologie Intervenţională, dotat cu Laborator de Angiografie ce permitea realizarea de coronografii (vizualizarea vaselor inimii), iniţial doar pentru diagnosticare. După alţi doi ani, în 2010, s-a făcut prima stentare ("desfacerea" arterelor obturate pentru a planta un tubuleţ care menţine fluxul sanguin spre inimă), un alt pas decisiv datând din 2014, când clinica a intrat în programul naţional de infarct.
"De atunci facem cam tot ce se face în oricare centru de tradiţie din România şi din străinătate. Oradea a devenit al şaselea centru din ţară unde se pune pacemaker", spune şeful clinicii, prof. dr. Mircea Popescu (foto).
În prezent, 95% din patologia cardiacă poate fi soluţionată aici, cu câştiguri imense atât pentru sistemul sanitar (pacienţii nu mai sunt transportaţi cu elicopterul în Timişoara, Cluj sau Târgu Mureş), dar mai ales pentru bolnavi, ale căror vieţi sunt nu doar prelungite, ci pur şi simplu salvate. În 2017 la Oradea s-au făcut doar anul trecut 1.700 de coronografii, jumătate fiind urmate de stentări, şi 500 de intervenţii în infarcte, ceea ce înseamnă aproape 1.300 de vieţi salvate. De acum, prin implantul de pacemaker, se vor adăuga anual încă 150. Poate spune cineva că e puţin?