La solicitarea prefectului Claudiu Pop, directorul general al CNADNR, Narcis Neaga, şeful Direcţiei Investiţii din cadrul Companiei, Ioniţă Ştefan, şi cel al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Cluj, Eugen Cecan, au descins miercuri după-amiază pe şantierul DN 76 Deva - Oradea, a doua zi, joi, anunţând concluziile într-o conferinţă de presă organizată la Prefectură şi la care a mai asistat şi preşedintele PSD Bihor, Ioan Mang.

"Gata vacanţa în România!"

Neaga a relatat jurnaliştilor că şi-a anunţat în prealabil vizita, făcută dinspre Deva către Oradea, dar în ciuda acestui lucru a avut surpriza să constate pe teren, pe unul dintre tronsoanele de pe teritoriul judeţului Hunedoara (Brad-Vârfurile), că firma spaniolă Viales pierdea vremea, motiv pentru care a decis rezilierea contractului, aşa cum a procedat în luna mai, din aceeaşi cauză, şi cu CCCF Timişoara, care trena lucrările pe tronsonul Beiuş-Oradea.

Şeful CNADNR a povestit că la faţa locului a găsit doar "trei muncitori şi două utilaje", însă la telefon reprezentantul firmei Viales a insistat că pe şantier sunt "25 de muncitori".

"Este intolerabil modul în care această companie a tratat lucrările. Sunt semafoare dese, se aşteaptă 4-7 minute la fiecare, şi nu este nimeni pe şantier, iar şeful de şantier şi reprezentantul firmei spuneau că sunt 25 de oameni. Le-am spus să-şi facă bagajele, că gata, vacanţa în România s-a terminat", a spus Narcis Neaga, adăugând că firma va primi notificarea de reziliere a contractului în cursul acestei zile şi că CNADNR va organiza o nouă licitaţie, pentru găsirea unui alt constructor care să preia lucrările pe Brad-Vârfurile. "Nu poţi avea încredere într-un constructor care te minte non-stop", a mai spus Neaga.

Sancţiuni după "circul de la Rieni"

În ce priveşte tronsoanele din Bihor ale DN 76, Neaga a afirmat că pe porţiunea Vârfurile-Ştei, unde lucrează o asociere de firme condusă de orădenii de la Construct Mod, a constatat că stadiul fizic al execuţiei este de circa 50%, dar - cum termenul de finalizare a fost amânat pe anul viitor - nu vor fi probleme în ce priveşte finalizarea lucrărilor.

În schimb, şeful CNADNR a avut ocazia să se convingă de existenţa problemelor pe tronsonul următor, Ştei-Beiuş (unde lucrează o asociere de societăţi condusă de portughezii de la Azvi), mai precis pe raza comunei Rieni. Motivul? Muncitorii au început să facă aşa-numite casete pe una din cele două benzi ale drumului, săpând în adâncime până la un metru şi jumătate, dar fără a le finaliza, astfel încât localnicii nu au acces la propriile gospodării decât cu... scara.

"Mi s-a părut anormal şi, pe bună dreptate, localnicii s-au plâns că de două luni durează această situaţie. Nici nu pot să-şi ducă recoltele de pe câmp în gospodării. (...) Am dat dispoziţie să se încheie acea casetă, să se lucreze şi noaptea (...) Am sancţionat şi şeful de proiect din cadrul Companiei. O să rezolvăm şi acest aspect, al profesionalismului unora din Companie", a spus şeful CNADNR.

Neaga a mai specificat că a dispus ca în anumite locuri să fie asigurate punţi de acces pentru localnici, până când lucrările de casetare a drumului vor fi încheiate.

Conducerea CNADNR, şantajată?

În legătură cu practica drumarilor de a deschide numeroase casete şi de a le lăsa apoi descoperite, încurcând circulaţia şi generând "circ", ca la Rieni, Narcis Neaga a sugerat că aceştia practică un adevărat şantaj la adresa conducerii CNADNR. El a povestit că localnicii din această comună i s-au plâns că firmele nu lucrează pentru că nu ar fi plătite, ceea ce însă este doar o parte din adevăr, fiindcă firmele nu întocmesc în regulă documentele de plată.

"Bani sunt, nu se pune problema să nu putem face plăţi. Dar încă din aprilie am avut o discuţie aspră cu constructorii, i-am rugat să vină cu documente justificative pentru banii pe care îi cer. Ori nu vor, şi asta înseamnă că au ceva de ascuns, ori nu ştiu. Le-am spus că nu vom plăti nimic fără documente justificative. O practică a lor este să deschidă multe casete, mari, adânci, şi le abandonează. Pun o presiune socială prin localnici pe Companie. Aşa şi la Rieni", a spus şeful CNADNR.

Narcis Neaga a afirmat că "managementul şantierului noi considerăm că este defectuos, intenţionat. Le-am recomandat (n.r. – constructorilor) să înceteze cu această stare de fapt, că nici noi nu suntem naivi, să nu ne dăm seama ce încearcă să facă". Întrebat de BIHOREANUL ce anume vrea să spună, concret, Neaga a detaliat că firmele deschis casete atunci când "simt că am vrea să reziliem contractele", forţând astfel Compania să amâne asemenea eventuale decizii până la închiderea casetelor.

Beiuş-Oradea, cel mai mare risc

Cu privire la tronsonul Beiuş-Oradea, unde stadiul lucrărilor este sub 10%, şi pentru care CNADNR a reziliat în luna mai contractul cu CCCF Timişoara, Neaga a amintit că cei 50,73 km ai acestui tronson au fost împărţiţi în trei loturi, re-licitat, iar lucrările au fost atribuite către trei firme distincte, care vor face reciclarea in situ a asfaltului, după ce Compania a renunţat la fondurile UE pentru acest tronson şi a decis să pună la bătaie din bugetul propriu peste 9 milioane euro pentru reciclare şi încă 2 milioane euro pentru lucrări de infrastructură (terasamente, lărgiri, drenaje etc).

Neaga a explicat că decizia de renunţare la fondurile europene pentru acest tronson a fost luată pentru a nu pune în pericol toată suma alocată de UE, pentru toate tronsoanele DN 76. Pe de altă parte, a precizat şeful CNADNR, Compania a executat garanţia de bună execuţie depusă de CCCF Timişoara, de "10 sau 15% din valoarea contractului".

Rupere de diplome

Tot în legătură cu cele trei loturi în care a fost împărţit tronsonul Beiuş-Oradea, şeful Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Cluj, Eugen Cecan, a intervenit pentru a acuza BIHOREANUL de "imoralitate" pentru că, în urmă cu trei săptămâni, a dezvăluit că renunţarea la 36 milioane euro din fondurile UE şi cheltuirea a aproape 11 milioane euro din fondurile CNADNR pentru reciclarea in situ a asfaltului va duce costul acestei lucrări la aproape un milion euro pe kilometru. "Aţi fost imoral, că aţi scris că va fi un milion de euro pe kilometru", l-a acuzat Cecan pe reporter, insistând apoi că soluţia adoptată este cea potrivită, inclusiv din punct de vedere tehnic, pentru că ar rezolva şi problema fragilităţii fundaţiei drumului.

"Le-am spus inginerilor care contestă această soluţie să-şi rupă diplomele!", a mai spus Cecan, afirmând că reciclarea in situ va include şi consolidări de teren acolo unde testele de portanţă vor indica faptul că fundaţia drumului este proastă. "Soluţia aceasta este cea mai eficientă, la fel se repară şi autostrăzile în Germania. Reciclarea nu înseamnă doar reciclarea asfaltului, ci şi îmbunătăţirea stratului de fundare. Capacitatea portantă trebuie să fie de 11,5-11,6 tone pe osie, la Cluj am reciclat porţiuni mari de drum şi am ajuns şi la 12 tone pe osie. Prin reciclare se îmbunătăţeşte şi capacitatea portantă. Pe 22 centimetri se aduce un aport de material de încă 5-10 centimetri, cu 4% lianţi hidraulici, 16,8 kilograme de ciment pe metru pătrat, practic se face un drum de beton, şi cine spune altceva minte", a afirmat şeful DRDP Cluj.

Cecan a adăugat că pe cele trei loturi dintre Beiuş şi Oradea vor fi aşternute, deocamdată, două straturi, unul de asfalt şi unul de protecţie, "iar într-o etapă viitoare, anul viitor, vom pune şi un strat de uzură".

Autostradă blocată la Mediu

Directorul general al CNADNR a prezentat şi stadiul celorlalte lucrări de infrastructură derulate de Companie pe teritoriul judeţului Bihor, cea mai delicată fiind povestea autostrăzii Transilvania pe lotul Borş-Suplacu de Barcău, unde fostul ministru al Marilor Proiecte, Dan Şova, a reziliat contractul cu americanii de la Bechtel încă de anul trecut, iar anul acesta noua licitaţie a fost câştigată de un consorţiu de firme spaniole care, însă, nu poate începe lucrările din cauză că trebuie actualizat acordul de mediu, în ciuda faptului că are autorizaţie de construcţie.

"Ei (n.r. – spaniolii) au avut timp să prezinte declaraţia de proiect, fază preliminară proiectului tehnic, delcaraţia a fost aprobată de Companie, au prezentat apoi şi proiectul tehnic, dar acesta n-a respectat unele cerinţe ale beneficiarului (n.r. – CNADNR) şi le-a fost înapoiat spre revizuire, urmează să ni-l predea în 2-3 săptămâni. Cu proiectul tehnic va trebui să mergem la Mediu să vedem dacă respectă condiţiile de mediu. În cazul în care nu vor fi modificări majore faţă de proiectul iniţial (n.r. – al Bechtel), se va da acordul de mediu, dacă nu, trebuie alt acord de mediu", a spus Narcis Neaga, specificând că lucrurile vor fi clarificate în jurul datei de 20 octombrie şi că, în cazul înnoirii acordului de mediu, ordinul de începere a lucrărilor va fi dat în acest an.

Pasaje şi pod în grafic

Directorul general al CNADNR a făcut câteva consideraţii şi despre cele patru lucrări ale Companiei de pe raza municipiului Oradea.

Astfel, cu referire la pasajul rutier peste calea ferată din vecinătatea Metro, Narcis Neaga a afirmat că acesta "ar putea fi dat în funcţiune şi astăzi, dar trebuie relocată o magistrală de apă", astfel că traficul va fi deschis aici după încheierea acestei operaţiuni.

În legătură cu pasajele rutiere peste şoseaua de centură a Oradiei din dreptul străzilor Ciheiului şi Nojoridului, Neaga a declarat că, potrivit contractelor, constructorii trebuie să aducă lucrările la un stadiu de "60-65% până la finele anului", ceea ce se şi întâmplă, astfel încât "nu avem motive să credem că acestea nu vor fi respectate" şi că pasajele vor fi gata anul viitor, conform programării.

În fine, şeful CNADNR a spus că a vizitat şi şantierul Podului Densuşianu, unde lucrează o asociere de firme din Cluj, şi că şi aici lucrările sunt în grafic, urmând să fie încheiate în decembrie, cu o lună mai devreme de termenul prevăzut în contract.

Citiţi pe această temă şi articolul "DN 76 la preţ de Autostradă"