Urâte şi, mai ales, cu probleme serioase de funcţionare, ţarcurile pentru gunoaie din jurul blocurilor din Oradea ar putea începe să devină o amintire.
Profitând de o oportunitate de finanţare din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Primăria vrea să cumpere aproape 300 de insule ecologice, adică ansambluri de containere închise ermetic.
Vot rapid
Consiliul Local Oradea s-a reunit, miercurea trecută, într-o şedinţă de îndată, pentru a aproba proiectul pe care municipalitatea vrea să-l depună spre finanţare în PNRR. Şedinţa, desfăşurată online, s-a consumat în mai puţin de 4 minute.
Concret, Primăria vrea să achiziţioneze 275 de aşa-zise insule ecologice, adică ansambluri de containere, care să înlocuiască actualele ţarcuri din sistemul local de salubritate. Prin PNRR, s-a deschis oportunitatea finanţării unor asemenea insule, iar Oradea nu vrea să piardă "trenul".
Consilierii PNL, PSD şi UDMR au aprobat în unanimitate proiectul. Liderul grupului social-democraţilor, Adrian Madar, a cerut însă cuvântul pentru a sugera Primăriei să caute, pe viitor, să facă asemenea incinte pentru colectarea deşeurilor şi în subteranul oraşului. "E un proiect care sună foarte bine, chiar ne dorim cu toţii să fie implementat", a declarat Madar despre proiectul supus votului.
Imposibil de vandalizat
Insulele ecologice pe care vrea Oradea să le cumpere cu bani din PNRR vor fi supraterane, protejate anti-vandalism şi împotriva accesului neautorizat şi vor avea un sistem digital pentru evidenţierea persoanelor care aruncă gunoaie.
Practic, fantele containerelor se vor deschide abia după ce cetăţeanul scanează o cartelă de acces, iar cantitatea de deşeuri care va fi aruncată va fi cântărită automat. Asemenea insule există deja în Braşov, iar reprezentanţi ai Direcţiei Tehnice din Primăria Oradea, inclusiv directoarea adjunctă Adina Popa (foto), au făcut o vizită de lucru în acest oraş, pentru a vedea cum funcţionează şi dacă sunt potrivite şi pentru urbea de pe Crişul Repede.
"Sunt imposibil de vandalizat, pentru că sunt închise. Am văzut în operare asemenea facilităţi în Braşov, unde sunt amplasate 40 de insule, iar în perioada următoare vor achiziţiona şi altele, pentru că sunt mulţumiţi", a explicat Adina Popa.
La kilogram
În interiorul fiecărei insule, vor fi amplasate cinci containere de câte 1,1 mc: pentru deşeurile de hârtie şi carton, pentru plastic şi metal, pentru sticle, pentru deşeuri biodegradabile şi pentru resturi reziduale. Deasupra fiecărui container va exista o fantă, prin care cetăţeanul va arunca deşeurile, după ce a scanat cartela de acces. "Sistemul identifică proprietarul şi tipul de deşeu pe care îl aruncă. Cele din Braşov înregistrează automat şi cantitatea de gunoi, pentru că fiecare insulă are un cântar", a precizat Popa.
(Sursă foto: Primăria Brașov)
Odată gunoaiele cântărite, operatorul de salubritate poate factura asociaţiei de proprietari cantitatea de deşeuri ridicată, iar astfel implementarea sistemului "plăteşti cât arunci" este mult mai facilă. Primăria Oradea a optat până acum pentru o facturare a serviciului de salubritate în funcţie de volumul deşeurilor generate în fiecare locuinţă, ceea ce a adus critici din partea unor cetăţeni.
Investiţie uriaşă
Pe lângă cuantificarea cantităţii de deşeuri generată de fiecare apartament, aceste insule mai au un avantaj: afişează gradul de umplere a containerelor. Aşadar, asociaţia de proprietari nu poate reproşa muncitorilor din salubritate că au golit containere pe jumătate pline, iar operatorul nu se poate scuza că nu ştie când trebuie să ridice deşeurile. Sistemul electronic este alimentat de un panou solar aflat deasupra insulei.
Prin PNRR, Primăria poate primi o finanţare de 10.000 de euro (fără TVA) pentru fiecare insulă, cost care nu include, însă, cântarul de sub pubele, o investiţie ce va trebui suportată de municipalitate, dacă aleşii urbei vor dori ca şi gunoaiele orădenilor să fie cântărite.
Dacă insulele ecologice se vor dovedi fiabile pentru Oradea, aşa cum sunt în Braşov, Primăria vrea să înlocuiască toate cele 823 de ţarcuri din oraş, pe care cetăţenii le reclamă adesea, fie pentru că sistemul de închidere a uşilor eşuează, fie pentru că oamenii străzii le vandalizează şi scot gunoaiele din ele.
Asta înseamnă, însă, că municipiul va avea nevoie de încă o finanţare de 5,5 milioane de euro, numai pentru achiziţia diferenţei de aproape 550 de insule. Vorba aceea: obrazul subţire cu cheltuială se ţine. Curăţenia, la fel...
Vocea străzii
Primăria vrea să înlocuiască ţarcurile din oraş cu insule ecologice, cu acces controlat şi cântare pentru deşeuri. Ce părere aveţi?
Da, este o idee bună. Doar aşa va arăta Oradea curată, ca ţările occidentale. Dar să fie puse aproape de blocuri.
anonim
Ţarcurile actuale sunt oribile, aşa că orice altă variantă este binevenită. Din imagini, cele propuse arată OK.
Andreea
Cea mai bună soluţie este educaţia. Câtă vreme lipseşte, şi lipseşte şi bunul-simţ, nu vor exista soluţii potrivite în problema salubrităţii.
Zoia Rad
Ideea este foarte bună, dar trebuie educată o mare parte din populaţia oraşului despre cum şi unde se aruncă deşeurile.
Maria Mois
Bani cheltuiţi aiurea, că sunt unii oameni la blocuri care, indiferent dacă au ţarcuri sau insule, tot nu aruncă bine.
Mioara Ioan
În primul rând, Oradea are nevoie de educaţie, apoi de camere de supraveghere lângă gunoaie şi de amenzi usturătoare.
Ioana