Insulele morţii: Compania Naţională de Drumuri, somată să modifice şicanele "criminale" de pe DN 79 (FOTO)

Patru morţi, zeci de răniţi, unii schilodiţi pe viaţă, plus pagube de zeci de mii de euro. Acesta e bilanţul neoficial al accidentelor înregistrate în Bihor pe DN 79 Oradea-Arad şi pe DN 19 Oradea-Satu Mare, reabilitate în 2011-2012 şi împestriţate cu insule pentru calmarea traficului atât la intrarea, cât şi la ieşirea din localităţi.

În toate cazurile, consecinţele grave ale accidentelor puteau fi evitate dacă lucrările ar fi fost făcute ca la carte. Fiindcă nu sunt, Poliţia Rutieră a semnalat erorile încă din stadiul de proiectare, ba a şi amendat Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, dar fără efect: CNADNR doar a contestat sancţiunile în instanţă.

Un mort, un rănit

Şicanele înşirate pe DN 79 au făcut lunea trecută două noi victime. În jurul orei 1 dimineaţa, un arădean de 48 de ani, conducându-şi Mercedesul cu viteză, a observat prea târziu insula de calmare a traficului de la ieşirea din Gepiu spre Oradea, a lovit bordura care o delimitează şi a fost răsturnat în şanţ. "Şoferul a murit pe loc, iar pasagera, o tânără de 23 de ani, a fost internată la spital în stare gravă", anunţa purtătorul de cuvânt al Poliţiei Bihor, subcomisarul Alina Dinu.

O cruce străjuieşte insula în care, anul trecut, şi-a mai pierdut viaţa un alt şofer, iar localnicii zic că din cauza ei accidentele sunt dese aici. "Lucrarea a fost făcută de mântuială. Trebuia să oblige la reducerea vitezei doar maşinile care intră în localitate, nu şi pe cele care ies. Nu este iluminată, şoferii o văd târziu, mai ales dacă vin tare, iar bordurile sunt înalte şi puse drept. Când le lovesc, maşinile ricoşează în şanţ sau pe contrasens", spune angajatul unui cafe-bar din apropiere.

10 într-o zi

În asemenea condiţii, şoferii nu sunt scutiţi de accidente nici la viteze mici. Luna trecută, orădeanul Marius Cruceru (foto) a păţit-o la intrarea în comuna Avram Iancu dinspre Arad. "Ploua, iar iluminat stradal nu exista, deci mergeam încet. Deodată, am simţit că lovesc ceva. Anvelopele au explodat şi m-am dezechilibrat instantaneu. M-am redresat greu, înainte să intru într-o maşină staţionată mai încolo, cu avariile pornite. Era un Ford care lovise şi el bordura insulei", a povestit bărbatul. "Eu m-am ales doar cu stricăciuni: jugul deformat şi roţile din faţă distruse, pagubă de câteva sute de euro, dar cât am stat să le schimb alte două maşini s-au izbit de acelaşi scuar. Pe lângă roţi, una şi-a spart masca faţă şi radiatorul, iar alta baia de ulei".

Câteva zile mai târziu, un alt orădean s-a răsturnat în acelaşi loc. N-a reuşit să reechilibreze maşina, iar impactul a aruncat-o în aer 7 metri şi jumătate. De curiozitate, omul a întrebat la Poliţie câte accidente au fost în acel loc. Răspunsul l-a uimit: odată, într-o singură zi, au fost nu mai puţin de 10!

Infirm pe viaţă

Că insulele pot fi fatale şi la viteza melcului o demonstrează accidentul suferit în ianuarie de un alt orădean, Samuil Hadadi (foto), la intrarea în Nojorid dinspre Arad. Ştiind că la intrarea în localitate este o insulă de calmare a traficului, omul a încetinit sub 30 km/h cu mult înainte să ajungă la ea. Degeaba, însă. Un BMW care venea din sens opus a lovit bordura, a ajuns pe contransens şi i-a izbit frontal Volkswagenul.

Urmarea? O fractură de rotulă şi una de femur la piciorul stâng, plus o fractură la genunchiul piciorului drept. Bărbatul a fost imobilizat la pat o jumătate de an, a suferit trei operaţii şi va mai suporta încă una, până acum cheltuind pe ele peste 10.000 euro. Toată viaţa i-a fost dată peste cap, fiind nevoit să se pensioneze, la doar 44 de ani, astfel să se gândeşte să dea în judecată CNADNR, pentru despăgubiri materiale şi morale.

Pe dos

Comisarul şef Silviu Popa (foto), şeful Biroului Drumuri Naţionale Europene din Poliţia Rutieră Bihor, confirmă punct cu punct neregulile reclamate de şoferi. În primul rând, spune ofiţerul, insulele amenajate în Nojorid, Leş, Gepiu, Inand, Mădăras, Salonta, Ciumeghiu şi Avram Iancu nu trebuiau făcute cu devierea traficului decât la intrarea în localităţi, unde orice şofer încetineşte, nu şi la ieşire, unde toţi accelerează. Ca urmare, configuraţia lor trebuia să fie semi-ovoidală, iar la ieşirea din localităţi banda de circulaţie să fie în linie dreaptă. Toate şicanele au trasa prea îngustă, astfel că vehiculele lungi nu trec în siguranţă: fie le încalecă marginile, fie ies pe acostament. De asemenea, deşi sunt presemnalizate cu panouri, în prea puţine locuri sunt şi benzi rezonatoare.

Cea mai mare problemă, însă, e lipsa iluminatului. "Au fost puse balize reflectorizante, dar noaptea, pe ploaie şi pe ninsoare nu sunt vizibile decât de aproape". În fine, bordurile pentru delimitarea insulelor sunt puse perpendicular, la 90 de grade pe carosabil, şi sunt prea înalte. "Sigur că un şofer prudent, care reduce viteza, reduce şi riscul unui accident. Dar faptul că nu toţi sunt precauţi nu înseamnă că insulele nu trebuie făcute astfel încât să diminueze urmările accidentelor. Nu-i totuna că îţi strici maşina sau că îţi pierzi viaţa", apune Popa.

Numărăm morţii

Ofiţerul a semnalat toate problemele, în scris, conducerii Direcţiei Regionale de Drumuri de la Cluj, încă din faza de proiectare a lucrărilor, adică din 2010, când a şi refuzat avizarea proiectelor atât pentru insulele de pe DN 79 Oradea-Arad, cât şi pentru cele de pe DN 19 Oradea-Satu Mare. Ulterior, după un accident în care doi oameni au murit la Tarcea, proiectantul lucrărilor de pe acest drum a impus montarea bordurilor la 45 de grade. Nu la fel a procedat cel care s-a ocupat de DN 79, o firmă de apartament din Oradea. Ca urmare, avizul Poliţiei fiind consultativ, lucrările au fost făcute prost, după proiect!

Cum a reacţionat CNADNR? Nicicum! "Am sesizat în mai multe rânduri, oficial, Direcţia Regională, am trimis inclusiv fotografii şi desene tehnice, să vadă cum sunt făcute insulele în Ungaria şi în Austria. N-am primit niciun răspuns, aşa că numărăm morţii", spune Popa.

Anul trecut, Poliţia Rutieră a amendat executantul lucrărilor, firma Astaldi, cu 1.575 lei, iar anul acesta CNADNR, cu 4.000 de lei, şi a scris din nou Direcţiei de la Cluj, negru pe alb: "Insulele amenajate pe DN 79 sunt amplasate în locuri periculoase, neiluminate şi generatoare de accidente".

În jurul cozii

BIHOREANUL a încercat să afle şi poziţia CNADNR, dar fără succes. Şeful secţiei judeţene, Ioan Piţurcă (foto), susţine că prin fişa postului îi este interzis să stea de vorbă cu jurnaliştii, arătând spre conducerea de la Bucureşti. Reporterul a trimis o cerere scrisă şi a contactat telefonic purtătorii de cuvânt ai Companiei, însă singurul rezultat a fost promisiunea unui răspuns pe săptămâna viitoare. Motivul? Pentru redactarea lui, angajaţii trebuie să afle informaţii de la Direcţia Regională Cluj şi de la firma din Bucureşti care a coordonat întregul proiect de reabilitare a DN 79.

Aşa stând lucrurile, cel mai probabil răspunsul va întârzia şi va masca, de fapt, aceeaşi lipsă de responsabilitate pe care a constatat-o şi Poliţia. Nu de alta, dar şefii CNADNR oricum nu plătesc din banii lor nici amenzile date de poliţişti, nici daunele pe care victimele accidentelor le pot primi în urma proceselor intentate Companiei.

SCUMP ŞI PROST
Proiect UE, realizare RO

Spre deosebire de ţările civilizate, în România insulele de calmare a traficului par să aibă un singur rost: prosperitatea firmelor de consultanţă şi de proiectare. Primele asemenea şicane au fost amenajate pe şoselele noastre după 2008, când Ministerul Transporturilor a alocat 88 milioane euro pentru "modernizarea infrastructurii pentru siguranţa circulaţiei în localităţile şi punctele "negre" de pe DN1", proiect parţial finanţat cu fonduri UE, în baza căruia au fost amenajate 65 de insule în tot atâtea localităţi.

Partea proastă este că standardele europene sunt ignorate la noi. Când BIHOREANUL a întrebat de ce nu a fost copiat, pur şi simplu, modelul celor din Ungaria şi Austria, aşa cum a sugerat Poliţia Rutieră Bihor, un angajat al Direcţiei Comunicare a CNADNR a răspuns stupefiant: "Nu putem lua în considerare propuneri de acest fel deoarece modelul trebuie să fie unitar la nivel naţional". Altfel spus, modelul occidental, deşi eficient şi sigur, este indezirabil doar pentru că birocraţii români n-au catadicsit să-l aprobe.