Oradea găzduiește, în acest sfârșit de săptămână, Adunarea Generală a Consiliului Geodezilor Europeni (CLGE), un eveniment la care zeci de țări și-au trimis câte un delegat, pentru a dezbate probleme de actualitate pentru specialiștii din domeniul măsurătorilor terestre.
Întâlnirea este un bun prilej pentru geodezi să afle problemele colegilor din alte țări, dar și să dezbată metode prin care pot să-și facă meseria mai bine și cu mai multe ecouri în societate.
Adunarea Generală a Consiliului European al Geodezilor de la Oradea a început la o zi după ce, în Băile Felix, s-a deschis a patra ediție a Săptămânii Geodeziei Românești, un eveniment care reunește specialiști din toată țara, dar și din străinătate.
in toată Europa
Consiliul a debutat vineri dimineață, fiind prezidat de președintele forului european, Vladimir Krupa, acompaniat de secretarul general Michalis Kalogiannakis și de trezorierul Nicolas Smith. În jurul lor s-au așezat reprezentanți ai 20 de țări europene, în timp ce alți delegați au participat online la discuții. Printre cei prezenți la Oradea s-a numărat și o reprezentantă a geodezilor din Ucraina.
După salutul gazdelor, mai precis al președintelui Uniunii Geodezilor din România, Mircea Afrăsinei, al directorului Direcției de Cadastru și Geodezie din Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Ionuț Buzaș, și al secretarului de stat din Ministerul Transporturilor, Ionuț Săvoiu, delegații geodezilor din Europa au început dezbaterile, întâi pe probleme administrative, precum activitățile din ultimele șase luni ori bugetul Consiliului, iar apoi pe probleme care țin de geodezii din fiecare țară.
„CLGE este organizația europeană a geodezilor, avem peste 100.000 de membri din 38 de țări și trei țări observatoare, deci 41 de țări. Tradiția noastră este să avem adunări generale de două ori pe an, pentru că vrem să fim aproape de membrii noștri, să vizităm asociațiile membre, să vedem care sunt problemele din țările lor și să încercăm să le ajutăm. Acum, suntem în România, vă mulțumim pentru ospitalitate, vrem să aflăm care sunt problemele, care sunt lucrurile bune în profesia geodezilor și sperăm că după adunarea generală vor exista îmbunătățiri”, a declarat președintele Vladimir Krupa (foto jos, în centru).
România are nevoie de o lege
De la colegii din România, geodezii europeni au aflat că problema principală de aici este lipsa unei legi a geodezului, care să stabilească și răspunderi pentru acești specialiști. Uniunea Geodezilor Români militează pentru un asemenea act normativ, iar Ionuț Săvoiu, care este și fost președinte al UGR, a precizat că doar Guvernul ar putea avea o inițiativă de succes în acest sens.
„Legea geodezului ar fi foarte importantă pentru că ar stabili niște reguli mai clare pentru cei care execută și realizează lucrări de cadastru, topografie, GIS, fotogrametrie. În acest moment, licențierea este dată de către ANCPI și Oficiile de Cadastru”, a explicat profesorul Cornel Păunescu, delegat al României în Consiliul European.
Experiențe împărtășite
Pe de altă parte, geodezii reuniți la Oradea discută și despre modalități în care munca lor ar putea fi mai vizibilă pentru societățile din care fac parte. „Avem una din cele mai vechi profesii din lume, dar nu suntem prea cunoscuți, și trebuie să găsim proiectele care să ne facă mai cunoscuți pentru clienți, politicieni și întreaga societate”, a declarat Nicolas Smith, trezorierul Consiliului și delegat al Franței.
El a oferit și exemplul unui proiect pornit în Elveția, „Parcări albastre”, care acum este implementat în toată Europa: „Toți geodezii din Elveția au colectat date GIS, cu acuratețe foarte mare, care au fost puse într-o bază de date și acum sunt folosite într-o aplicație mobilă prin care se poate afla cum arată aceste locuri de parcare, pentru că dacă ai o dizabilitate, s-ar putea să ai nevoie de un loc de parcare anume organizat. În această aplicație avem și fotografii. Colegii noștri elvețieni au promovat ideea în CGLE și acum avem un proiect european, în care încercăm să colectăm aceste informații din toată Uniunea Europeană”.
Smith a precizat că astfel de proiecte n-ar fi posibile, dacă experiențele naționale n-ar fi împărtășite în foruri europene.
(advertorial)