În condițiile în care fenomene meteo precum grindina și seceta fac tot mai multe pagube în aproape toate zonele lumii, iar prevenirea efectelor acestora este realizabilă cu mijloace științifice, un grup de reprezentanți ai Autorității Naționale pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor s-au întâlnit miercuri la Oradea cu reprezentanți ai fermierilor și Direcției Agricole cărora le-au prezentat beneficiile acestui sistem.
Autoritatea are în plan dezvoltarea și în Bihor a unui grup de combatere a grindinei, cu rachete, însă asta depinde de finanțarea de la Guvern și prin PNRR, au transmis oficialii.
De-a lungul a două ore, cât a durat întâlnirea organizată la Prefectura Bihor, reprezentanții ANASNACP, structură subordonată Ministerului Agriculturii, au prezentat cu argumente științifice și tehnice avantajele diferitelor metode de combatere a grindinei, cu generatoare de aerosoli cu iodură de argint amplasate la sol, cu rachete purtate pe aeronave sau lansate din lansatoare de la sol ori din tunuri de artilerie, subliniind că în ultimele două decenii 48 de țări din lume își protejează în acest fel suprafețe agricole însumând 92 de milioane hectare.
România, au arătat reprezentanții Autorității, are trei centre zonale de coordonare a combaterii grindinei (în Transilvania, Moldova și Muntenia), cu unități, grupe și puncte de lansare a rachetelor, care asigură o protecție antigrindină între 75% și 90% a suprafețelor acoperite.
Pentru că în Transilvania singurul centru este la Recaș (în județul Timiș), iar partea dintre județele Arad și Satu Mare este neprotejată, ANASNACP are în plan înființarea și în Bihor a unui grup de combatere a grindinei, cu 24 puncte de lansare, care ar costa circa 48 milioane lei, însă singura sursă de finanțare practică este cea prin PNRR, în cadrul unui pachet de management al apei, prin care România solicită 6 miliarde euro pentru refacerea sistemelor de irigații, a sistemelor de drenaj și a sistemului de combatere a grindinei, aprobarea Planului în luna septembrie fiind, după cum se știe, incertă.
„Pachetul de management al apei a fost făcut solid, de profesioniști cu mare experiență în domeniile respective, și prevede pentru componenta de combatere a grindinei circa 110 milioane euro”, a spus Adrian Dobrescu, consilier al proiectantului general al Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor.
În aceste condiții, în care PNRR-ul României nu a fost bine primit la Bruxelles, a continuat Dobrescu, alternativa de finanțare rămâne bugetul național, prin Ministerul Agriculturii, oficialul îndemnând Prefectura și Direcția Agricolă, precum și pe fermierii bihoreni, să se adreseze conducerii acestui Minister pentru a argumenta și solicita acordarea de fonduri în vederea înființării Grupului din județul nostru.
Tehnologiile de combatere a grindinei se bazează pe principiul de stimulare artificială a proceselor de cristalizare și de creștere a concentrațiilor particulelor de grindină în sectoarele formării naturale a acestora în nori, prin crearea unor așa numiți germeni artificiali de condensare, ceea ce determină scăderea dimensiunilor particulelor de grindină sub dimensiunile la care pot produce pagube.
Recent, o cădere de grindină a provocat în SUA pagube directe în agricultură de 300 milioane dolari, iar astfel de fenomene – spun specialiștii ANASNACP – se vor intensifica în continuare atât ca forme de manifestare, cât și din punct de vedere al gravității consecințelor, de aceea sistemele de combatere a grindinei, dar și a secetei sunt absolut necesare.
Pe de altă parte, oficialii Autorității au informat fermierii bihoreni că pot achiziționa generatoare antigrindină, care asigură protecție locală pe arii de până la 1 km, și măsura 4.1. Investiții în exploatațiile agricole din cadrul Programului Național pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020.